Mass-media şi istoria recentă: Jurnalişti şi istorici din trei ţări dezbat la Oradea cum devin articolele de presă istorie (FOTO)

Jurnalişti şi istorici din România, Ungaria şi Republica Moldova s-au reunit, vineri, la Oradea, cu ocazia conferinţei internaţionale "Mass-media şi istoria recentă. Mecanisme de construcţie simbolică a realităţii", manifestare menită să stimuleze interesul comunităţii ştiinţifice referitor la reflectarea mediatică a istoriei recente.

Presa, izvor de istorie

Aflată la a doua ediţie, conferinţa este organizată de Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării din Oradea, în parteneriat cu Societatea de ştiinţe istorice din România şi Universitatea din Szeged. Vineri dimineaţă, la deschiderea ei, la prezidiu au stat rectorul Universităţii orădene, Constantin Bungău, preşedintele Senatului universitar, Sorin Curilă, consulul general al României la Gyula, Florin Vasiloni, decanul facultăţii organizatoare, Ioan Horga, şi profesorul de jurnalism de la Universitatea din Bucureşti Marian Petcu. Totodată, au luat parte la momentul festiv profesori de jurnalism de la Universitatea orădeană, dar şi câţiva studenţi.

"Mă bucură amploarea manifestării şi să văd printre participanţi nu numai oameni din România, ci şi colegi din Ungaria şi Republica Moldova. (...) Jurnalismul este un izvor de istorie şi noi avem nevoie ca istoria să fie redată corect", a spus rectorul Bungău, în deschiderea evenimentului. Preşedintele Curilă a spus, la rândul său, că "mass-media este şi a fost seismograful evoluţiei societăţii" şi că se simte mândru că la Oradea s-au reunit universitari, cercetători, editori şi jurnalişti deopotrivă.

Totodată, consulul Florin Vasiloni a explicat de ce pentru a doua parte a conferinţei, care va avea loc sâmbătă, în Ungaria, s-a optat pentru localitatea Micherechi. "La Micherechi se vorbeşte limba română pe stradă. (...) Este singura Primărie românească", a explicat Vasiloni.

Profesorii Ioan Laza, Florin Ardelean şi Irina Pop au prezentat apoi două volume recent publicate sub coordonarea universitarilor orădeni. Cel dintâi, "Mass-media în post-comunism: moştenire, evoluţie, tendinţe", cuprinde 32 din lucrările prezentate la prima ediţie a conferinţei, de anul trecut, iar a doua carte, "Migranţi şi refugiaţi de-a lungul Europei", este un produs al cercetării făcute la Centrul de studii pe Probleme ale Identităţii şi Migraţiei, înfiinţat la Universitatea din Oradea.

Presa în cifre

Profesorul Petcu a prezentat apoi câteva cifre care caracterizează jurnalismul românesc de azi. Întâi de toate, deloc măgulitor pentru şcolile de jurnalism, Petcu a arătat că în România există 18 facultăţi cu această specializare şi doar 4 organizează conferinţe pe problematica mass-media: cele din Bucureşti, Cluj, Oradea şi Galaţi. "Aţi înţeles? Deci 14 şcoli de jurnalism dormitează, ca să fiu elegant", a spus profesorul.

Acesta a arătat apoi evoluţia publicaţiilor tipărite din România: dacă în perioada comunistă existau circa 500 de publicaţii, de toate tipurile, în a doua parte a anului 1991 numărul s-a triplat la 1.500, iar după încă un deceniu a crescut la 5.000. "O multiplicare de zece ori, fabulos", a precizat Petcu, subliniind însă că în multe aspecte pentru români a contat mai mult canitatea, nu calitatea.

Profesorul a mai arătat că în momentul de faţă, în România există 3.108 titluri de periodice active, din care aproape jumătate în Bucureşti. "Oricine editează presă", a spus Petcu, subliniind că, la cât de lacunară este legislaţia românească, chiar şi ziarul Kaufland ar putea intra în categoria "periodice".

Profesorul bucureştean a mai prezentat distribuţia după conţinut a periodicelor, arătând că cele mai multe, 822, sunt pe teme de educaţie. "Sunt foarte multe universităţi, şi publice şi private, şi chiar până la nivel de departament sunt editate publicaţii. Ele nu apar la chioşcuri ci poate în librării", a explica Petcu. În schimb, publicaţiile din clasa Medicină (106) ori Literatură (104) sunt semnificativ mai puţine decât pe temă de Religie (147). În categoria ziare sunt incluse 48 de publicaţii, clasă ce nu cuprinde însă ziarele locale, regăsite în clasa "Monografii locale", care numără 84 de titluri. La finalul prezentării, Petcu a spus că sunt atâtea publicaţii şi licenţe de audio-vizual câte permite contextul economic românesc să existe.

Conferinţa este organizată şi cu ajutorul Asociaţiei Române de Istorie a Presei – Filiala Crişana, Consulatului General al României de la Gyula, Centrului de studii pe Probleme ale Identităţii şi Migraţiei – Universitatea din Oradea, Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, Direcţiei Judeţene pentru Cultură Bihor, Primăriei Comunei Micherechi – Ungaria, Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea şi Săptămânalului Foaia Românească din Gyula.