URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 06 MARTIE 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Cine a construit la viaţa lui orice înjghebare mai mare decât un coteţ de găini ştie cât de complicată şi grea e viaţa când ai de-a face cu şantieriştii. Ne plângem, pe bună dreptate, că şantierele oraşului nu se termină niciodată la timp, uitând de fapt că marea realizare a Primăriei este că s-a străduit să le înceapă. Un caz clasic: Piaţa Ferdinand...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Diferenţa dintre Forin Cîţu şi Ludovic Orban e precum aceea dintr-un rocker veritabil şi ceea ce ilustrează porecla de Şică Mandolină ce s-a lipit de şeful liberalilor, de când cu prestaţiile sale artistice îndoielnice de prin emisiunile TV, menite să mai aducă o brumă de popularitate. E diferenţa între sunetul grav al unei chitare electrice şi acordul fals al unei mandoline prost manevrate, de un artist preocupat mai degrabă de reacţiile publicului decât de sonorităţile propriei creaţii...
Zic şi eu
Adrian Cris
Săptămâna trecută, Consiliul Judeţean Bihor a respins, cu opoziţia grupului UDMR şi a unei părţi din PSD, plângerea celor 21 de primari UDMR împotriva Regulamentului pentru curăţenie adoptat în decembrie, ce impune primăriilor cosirea de trei ori pe an a marginilor drumurilor asfaltate care traversează localităţile. Chestiunea Regulamentului pentru curăţenie este, însă, doar una dintre direcţiile de atac ale UDMR Bihor.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Printre miturile perpetuate la nesfârşit despre poporul nostru drag şi nepereche, cel al îndemânării şi priceperii la treburile practice este în Top 3. Suntem harnici ca nimeni alţii, ne pricepem la orice şi găsim soluţii geniale de evitare a soluţiilor din manuale.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre faptul că elevii pot din nou să meargă la școală în format fizic?




De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Cu mai mult de un deceniu în urmă, stabileam cu redacţia BIHOREANULUI apariţia în cadrul săptămânalului a unei rubrici intitulate sugestiv "Avocatul bihoreanului". De atunci şi până astăzi, aproape în fiecare săptămână, la început doar în ziar, iar odată cu dezvoltarea segmentului online şi în mediul virtual, am scris despre subiecte din mediul juridic despre care am apreciat că sunt de interes pentru publicul larg.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Situaţia sanitară din Franţa s-a degradat în ultimele zile. Între 15 şi 19 februarie numărul de cazuri pozitive a crescut cu 8 %, fapt explicat prin creşterea infecţiilor cu noile variante de virus. Actualmente varianta "britanică" are tendinţa de a deveni predominantă în marile oraşe (49% din testele RT-PCR pozitive, faţă de 6% pentru variantele "sud-africană" şi "braziliană").
21 Ianuarie 2021, 08:01

Marcel Boloş, fostul ministru al Fondurilor Europene: "În Oradea, banii europeni au fost folosiţi cu cap"

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Ministru al Fondurilor Europene între noiembrie 2019 - decembrie 2020, Marcel Boloş, "fondatorul" Direcţiei de Management al Proiectelor cu Finanţare Internaţională datorită căreia Primăria Oradea a devenit "campioană naţională" la absorbţia de fonduri europene, prezintă cititorilor BIHOREANULUI, dincolo de un necesar bilanţ al activităţii ministeriale recent încheiate, structurarea programelor pentru exerciţiul financiar 2021-2027 şi priorităţile Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Prin banii europeni, România are şansa extraordinară de a recupera decalajele de dezvoltare, spune Boloş, dar cu o condiţie: să fie folosiţi pentru investiţii de impact, mai ales în infrastructura de transport, în modernizarea oraşelor şi pentru stimularea mediului de afaceri. Altfel, proiectele vor fi irelevante şi, la final, fondurile atrase - modeste.

- În perioada în care aţi condus MFE, absorbţia de fonduri europene a crescut de la 25,2% la 43,6%, cu 4 miliarde euro. Ce aţi găsit la instalare, ce aţi lăsat la plecare?

- La momentul învestirii mele, pe 4 noiembrie 2019, riscul decomiterii, al pierderii de fonduri, era de 560 milioane euro, dar prin mobilizarea specialiştilor din Minister am reuşit ca până la finele lui decembrie 2019 să încasăm cu 400 milioane euro în plus faţă de această sumă. Aveam întârzieri mari la proiectele de infrastructură, cele mai importante, şi ne-am concentrat să le urnim, mai ales pe cele pentru apă şi canalizare, încheind doar pentru acestea contracte de 2,3 miliarde euro. În februarie 2020 a apărut criza pandemică şi a trebuit să modificăm unele programe, pentru a finanţa stimulentele personalului sanitar, achiziţia de echipamente şi aparatură, şomajul tehnic etc.

"Premieră pentru România"

- Ce programe şi axe de finanţare aţi accelerat, căror direcţii le-aţi dat prioritate?

- Cum am spus, cele mai întârziate au fost proiectele de infrastructură pentru apă-canalizare, din Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM). În trei ani precedenţi s-au încheiat doar 10 contracte, iar echipa noastră a încheiat în 12 luni altele 10, pentru mai mult de 600.000 beneficiari, în valoare de 2,3 miliarde euro. Apoi, în premieră pentru România, am negociat şi obţinut ca în POIM să cuprindem şi dezvoltarea reţelelor de gaz, în condiţiile în care doar 30% dintre locuinţe sunt racordate, iar UE consideră "neecologică" această resursă. Decenii întregi nu s-a ocupat nimeni la noi de această problemă. Rezultatul demersului e că am putut prevedea 235 milioane euro pentru extinderea reţelelor de gaz, iar programul poate fi continuat cu 800 milioane euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), ceea ce dă României o şansă extraordinară ca pe de o parte să-şi exploateze eficient resursele, iar pe de alta să diminueze folosirea lemnului şi cărbunelui, mult mai poluantă. Până la 31 decembrie 2020 s-au depus pentru extinderea reţelelor de gaz proiecte de peste 2,6 miliarde euro, ceea ce confirmă nevoia extraordinară de investiţii în această direcţie.

În iunie 2020, împreună cu Ministerul Transporturilor, am deblocat proiectul primei autostrăzi transcarpatice, Sibiu - Piteşti, de 1 miliard de euro, iar în ce priveşte Programul Operaţional Capital Uman (POCU) am schimbat paradigma de finanţare, pentru că se finanţau cursuri care nu totdeauna au dus cu adevărat la îmbunătăţirea resursei umane. În schimb, noi am pus bazele finanţării antreprenoriatului studenţesc, la primul apel fiind depuse 351 proiecte de 650 milioane euro, pentru granturi de 40.000-100.000 euro pentru afaceri iniţiate de tineri, precum şi pentru finanţarea structurilor de economie socială specifice mediului rural, pentru sprijinirea producătorilor şi integrarea forţei de muncă în producţie şi procesare.

- Ce fonduri a avut la dispoziţie România în timpul pandemiei şi cum au fost folosite?

- Am avut două tipuri de fonduri: unele din relocări între programele operaţionale aprobate în cadrul politicii de coeziune, precum POIM ori POCU, şi o suplimentare prin aşa-numita React-EU, concepută de UE ca reacţie la criza pandemică, în cuantum de 1,423 miliarde euro.

România a avut 1,2 miliarde euro pentru echipamente şi aparatură medicală, pentru care alocarea iniţială fusese de 350 milioane euro, ca să acoperim nevoile urgente ale spitalelor, de la echipamente de protecţie până la aparatură de imagistică. Şi Spitalul Municipal, şi Spitalul Judeţean din Oradea au beneficiat de aceste fonduri, la fel ca alte 295 de spitale din ţară. De asemenea, România a avut 300 milioane euro pentru şomajul tehnic, 1 miliard de euro granturi pentru IMM-uri şi 100 milioane euro pentru tablete şcolare.


(Marcel Boloș alături de primarul Florin Birta, la inaugurarea Pasajului Magheru din Oradea) 

"O perioadă de răscruce"

- Care sunt fondurile pentru următorul ciclu financiar european şi pe ce fel de programe? La ce vor putea fi folosite?

- România are trei mari direcţii în programarea 2021-2027. Prima este legată de politica de coeziune, cu o alocare de 28,2 miliarde euro, în această sumă fiind cuprinse Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune şi Fondul Social European, din care se finanţează Programul Operaţional Regional şi programe sectoriale pentru Transporturi, Sănătate, Educaţie. În plus, România va avea în premieră două programe operaţionale noi. Unul este pentru Sănătate, cu o alocare de 4,2 miliarde euro, pentru infrastructură şi echipamente, dar şi pentru perfecţionarea cadrelor medico-sanitare şi digitalizarea sistemului. Celălalt este pentru Incluziune şi Demnitate Socială, pentru combaterea riscurilor sărăciei, în valoare de 3,9 miliarde euro, de care vor beneficia de la vârstnici până la copii cu dizabilităţi.

O altă direcţie rezultă din Mecanismul European de Redresare şi Rezilienţă, aferent căruia am elaborat proiectul PNRR, cu o alocare de 30,4 miliarde euro, şi pe care ţara noastră trebuie să-l negocieze până la sfârşitul lunii aprilie 2021. Gândirea noastră a fost să recuperăm o parte a decalajului de dezvoltare faţă de alte state UE, motiv pentru care am pregătit trei linii de acţiune mari: pe infrastructură de transport, pe mediul de afaceri şi pe dezvoltarea oraşelor. Nu am prevăzut în PNRR acţiuni de coeziune socială deoarece aceste proiecte, deşi sunt foarte uşor de accesat, au impact mic asupra dezvoltării.

O altă direcţie este politica agricolă comună, cu o alocare de 19,2 miliarde euro, pe doi piloni - plăţile directe, adică subvenţiile, şi dezvoltarea rurală, cu alocări de 6,5 miliarde euro, evident sub nevoi, şi ar mai fi Just Transition Fund, cu 1,9 miliarde euro, pentru fostele regiuni miniere.

Aş sublinia că perioada aceasta este una de răscruce, acum se fixează principalele direcţii de investiţii posibile cu fonduri europene şi cum le negociem acum, aşa o să le avem în următorii 7 ani.

- Cu cât contribuie România la bugetul european şi cât primeşte? E favorabilă balanţa?

- România este beneficiar net al fondurilor europene. Conform celei mai recente actualizări, am contribuit până acum la bugetul UE cu 20 miliarde euro şi am primit 55 miliarde. Deci e limpede că trebuie să profităm în continuare de fondurile europene pentru a diminua decalajele de dezvoltare. Sigur că în UE se lansează politici de digitalizare şi de tranziţie verde, dar în Ţara Românească încă nu avem infrastructură.

"Timpul curge în defavoarea noastră"

- În campania electorală aţi fost atacat pe motiv că PNRR ar fi fost respins de CE. Cum stau lucrurile?

- Nu a existat şi nu există niciun document care să fi criticat PNRR, din simplul motiv că nu există un Regulament al CE aprobat, în baza căruia să ni se spună că nu am respectat nişte prevederi. Aceste atacuri, însă, din păcate pentru noi, au afectat discuţiile informale cu CE. La discuţii am avut doar două constrângeri: pentru tranziţia verde să fie alocate 37% dintre fonduri şi pentru digitalizare 20%. Eu, însă, consider că multe proiecte de infrastructură pot fi încadrate aici, nu doar metrou ori linii feroviare, ci şi autostrăzi. De altfel, am gândit componentele PNRR şi în corespondenţă cu priorităţi de investiţii şi reforme necesare în sisteme mari, cum ar fi finanţele publice, sistemele de pensii ş.a.m.d., nu mecanicist. Altfel spus, problema nu e această alocare de procente, ci ceea ce înţelegi că poţi finanţa ca verde şi digital pentru o dezvoltare reală, având conştiinţa faptului că trebuie recuperate decalajele.

- O cerinţă specială pentru PNRR e ca din totalul granturilor - care sunt de 13,8 miliarde euro, restul de 16,6 miliarde fiind rambursabile - 70% să fie disponibile până în 2022, iar 30% să se aloce în funcţie de evoluţiile ulterioare. Are România proiecte eligibile să atragă 9 miliarde euro până la finele anului viitor?

- Depinde de ce se va întâmpla la negocierile cu CE şi de mecanismele de implementare. După părerea mea, munca cea mai grea este pentru aceste mecanisme. Până la 31 decembrie 2021 trebuie să avem aşa numitele "commitment"-uri, angajamentele că vom folosi 70% din granturi, adică să punem pe masă contracte pentru proiectare şi execuţie. Din acest motiv, noi ne-am şi concentrat pe proiecte mature pentru infrastructură de transport, care au deja studii de fezabilitate, să poată fi pornite procedurile de achiziţie publică. Altfel, dacă lucrurile vor trena, va fi foarte dificil să avem angajamente, iar banii probabil vor fi relocaţi spre alte state. Ceea ce ar fi dureros, în condiţiile în care avem de recuperat atât.

- După plecarea de la Minister aţi spus că veţi urmări "ca România să nu piardă progresul câştigat după prea multe greşeli făcute în toţi anii trecuţi". Ce aţi observat până acum în prestaţia succesorului dvs, are aceeaşi viziune sau una diferită?

- Cred că e prematură o analiză acum, ea va putea fi făcută după o vreme. Sigur că fiecare ministru poate avea o nouă viziune, inclusiv PNRR poate fi regândit, ceea ce nu e un capăt de ţară cu condiţia să ţinteşti, repet, recuperarea decalajelor. Deocamdată, ce-i clar este că clepsidra s-a întors şi timpul curge în defavoarea noastră.

"Am avut şi alte oferte"

- Cum apreciaţi că evoluează Oradea şi Bihorul în absorbţia de fonduri europene? Cine performează mai mult, autorităţile locale sau companiile private?

- Evident că pentru autorităţile publice valorile proiectelor sunt mari, în timp ce pentru firme ritmul absorbţiei e mare. În ce priveşte Oradea, este model la nivel naţional. Numai în exerciţiul 2014-2020 a avut proiecte de peste 350 milioane euro. Şi vorbim de proiecte serioase, de impact. Aici banii europeni au fost folosiţi cu cap.

- V-aţi întors la ADRNV deşi s-a vehiculat că aţi fi fost propus secretar de stat la Ministerul Finanţelor. E adevărat şi, dacă da, de ce nu aţi acceptat?

- Am avut oferte şi la alte ministere, dar eu m-am specializat în fondurile europene. Nu poţi accepta orice funcţie doar pentru a fi în Guvern, iar eu nu sunt un vânător de funcţii. Prefer să las ceva după mine unde lucrez.

- Care vă sunt priorităţile la ADNRNV pentru următorul ciclu financiar european?

- Cea mai importantă e definitivarea Programului Operaţional Regional pentru 2021-2027 şi fixarea priorităţilor de investiţii în acord cu nevoile autorităţilor publice locale şi cu cele ale mediului de afaceri. Există peste 1 miliard de euro pentru această perioadă şi trebuie să gândim bine priorităţile pentru ca regiunea să se dezvolte în cel puţin acelaşi ritm ca în ultimii ani. O altă prioritate e ca proiectele pentru care am încheiat contracte de finanţare pe perioada 2014-2020 - şi sunt 1.054 contracte, în valoare de aproape 2 miliarde euro - să fie implementate cu succes.

"Prefer haina de tehnocrat"

- Aţi fost ministru în Guvernul Orban, dar fără a fi membru PNL. Ce le răspundeţi celor care spun că, în realitate, aţi fi un liberal "sub acoperire"?

- Afinitatea mea pentru doctrina de dreapta nu o ascund, dar prefer haina de tehnocrat, pentru că aşa îmi pot păstra autoritatea profesională. Dacă ai o haină politică, oamenii pot presupune că te pronunţi ca politician, nu ca specialist.

- Cum vedeţi funcţionarea actualei coaliţii guvernamentale? Mulţi nu-i dau viaţă lungă şi nici şanse să reformeze ceva...

- Repet, este prematur să mă pronunţ. Sigur că atunci când sunt trei partide la masa deciziei e mai complicat decât atunci când decizia este la unul. Rămâne de văzut dacă va fi depăşită dificultatea de a găsi puncte comune şi ce performanţe va avea această coaliţie, pentru că oamenii vor judeca guvernarea după rezultate.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
6 Comentarii
::::))))))
Mor fraierii de ciuda, TDS va asteapa cu panselute si multe baterii::::)))))
Postat 22 Ianuarie 2021, 15:58 de Sandu2100
Că bine zici, pinonelule ... că e vorba de "capi" și nu de "cap".
Dar iată ce repede și cum ies la iveală, ori se desconspiră lacheii comunității LGBTQ din Oradea ... cum e și acest măscărici, SanduXXX cel veșnic în erecție liberală !?!
Postat 22 Ianuarie 2021, 10:18 de CrisDumi
Ti-a cazut clopul pe ochi...
...a fost prea mare! E vorba de Planul Național de Redresare și Reziliență al României. L-ai facut cum ai invatat, in folosul clicii PeNaLe. A fost prea de tot, prea pe fata, ti-au dat in cap cu el toti, si aia de la UE, de aia te-a trimis Citu plocon birtinezului. As corecta ce ai spus, sa corespunda adevarului: "În Oradea, banii europeni au fost folosiţi de capi si platiti de pr*sti"
Postat 22 Ianuarie 2021, 05:33 de pinonel
CrisDumi
schimba tratamentul, nu mai lua pastilele cainelui
Postat 21 Ianuarie 2021, 15:31 de Sandu2100
De orientare sexuală ce să mai spunem ...
... că e pe model liberal și LGBT are susținere planetară, nu-i așa ?!?
Postat 21 Ianuarie 2021, 11:28 de CrisDumi
Și ce ai păzit tu, geniule fost secretar de stat cu banii europeni pentru transporturi și fost ministru pe acest domeniu ?!?
Cât de inteligent poți fi, ca "fost ...", să spui că alte orașe nu au folosit "capul" precum Oradea !?! Ca ministru ar fi trebuit, având în vedere că banii ăia nu sunt gratis ci de la noi, toți contribuabilii ... să veghezi ca toate localitățile României să folosească corespunzător fondurile, nu doar unii cu "capul" și ceilalți doar cu eficiență și corectitudine !?! Ca dovadă că e tulbure "capul" stă cuantumul corecțiilor financiare, de aproape 10% ... pe care Oradea trebuie să-i restituie ori să-i bage din credite, taxele și impozitele locale, de la orădeni în "găurile" lăsate din 2012 încoace chiar !?! Termoficarea pe bani europeni e "sită" iar, iar apa caldă alimentează pământul mai mult decât caloriferele !?! Transportul public e aproape de faliment, pentru că lucrările la liniile de tramvai nu se mai decontează de UE pe motive de nelegalitate !?! Dealul Ciuperca e "cireașa" de pe tort !?! Parcările orașului s-au împuținat pentru că s-au desființat prin înlocuirea cu șantiere veșnic deschise și pentru că nimic nu-i terminat !?! E haos în Oradea ... pe bani europeni !?! Nicio lucrare nu-i finalizată corect și începe să "crape" până și conținutul lor, chiar înainte de amortizarea acestora !?! Ca ministru ai dat cu bâta-n baltă și tot planul celor peste 80 miliarde euro până în 2027 ... a fost respins de către Comisia Europeană pentru superficialitatea abordării și pentru că era cu "dedicație" !?! În 2007 te-a scăpat Filip de pușcărie și te-a transferat de la Administrația Imobiliară a orașului, unde ai băgat mâna până la vot în "borcanul cu miere" ... la nou înființata Direcție de Management pentru Fonduri Europene care provine din Biroul de Proiecte al primăriei ce exista din 1997 deja !?! Erai atât de habarnist atunci, la fel ca acum de fapt ... încât te uitai la aplicațiile de finanțare ce ieșeau ca pe bandă rulantă din clădirea primăriei, ca la manualele chinezești de învățare a Androidului !?! Nici azi nu faci diferența între obiective și rezultate, ori între planuri și activități ... pentru că ești gol de conținut la bază, ai ars etape întregi și te-ai umflat în pene inutil, chiar dacă nu ai scris o aplicație de finanțare de la un cap la altul cu "capul" tău !?! Penibil ca popă ... penibil ca ministru !?!
Postat 21 Ianuarie 2021, 11:26 de CrisDumi
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0503 RON
  • 1 EUR = 4.8784 RON
  • 1 HUF = 0.0134 RON