URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 29 MAI 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Când văd cum mulţi dintre compatrioţii noştri pun botul la toate prostiile despre conspiraţii, am bănuiala că anumite televiziuni urmăresc cu orice preţ tâmpirea privitorilor. Nici nu trebuie să se străduiască prea tare pentru a-i băga pe bieţii oameni în ceaţă.
Zic şi eu
Adrian Cris
Protagonistul rândurilor ce urmează este, formal, purtător de cuvânt al Consiliului Judeţean Bihor, în fapt al preşedintelui Pásztor Sándor, şi se numeşte Simon Adrian. Înainte de 2016 a fost şef al clubului Pro Democraţia Oradea, calitate din care, ani în şir, n-a găsit nicio neregulă în campaniile electorale ale UDMR Bihor, dar şi "ideolog" al aşa-zisei Coaliţii pentru Rogerius.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Dacă am fi făcut orele de română prin internet, cel mai probabil că profesoara nu și-ar mai fi amintit de un elev obscur din a VI-a C. Aș fi rămas doar o adunătură de pixeli, un cadru minuscul în colțul din dreapta jos al ecranului, o fărâmă digitală pe care o uiți imediat ce închizi calculatorul sau tableta.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce anume v-a marcat cel mai mult în ultimele două luni ale stării de urgență?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Nu trebuie să poarte mască persoana care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută, etc). Dincolo de faptul că nu se prevede ce înseamnă umiditate crescută sau temperatură ridicată, agentul trebuie să constate contravenția cu termometrul și barometrul? Mai mult, cum îl constată Agentul 007 pe „etc.”?!
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Majoritatea calculilor renali (aşa-zisele "pietre" ale rinichilor) sunt formate din săruri de calciu, magneziu, acid uric şi cistină. Calculii cu oxalat de calciu şi fosfat de calciu reprezintă împreună 75-85% din total. Litiaza calcică este mai frecventă la bărbaţi, în jurul vârstei de 30 de ani; de obicei, la cei cu un singur calcul vor exista în timp şi alţii, rata medie a apariţiei unei noi formaţiuni fiind de 2-3 ani; litiaza calcică este frecvent familială.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
06 Februarie 2010, 18:35

Luntre şi punte!

Luntre şi punte! LA STRÂMTOARE. Cu durata de funcţionare expirată de mult şi cu traficul auto gâtuit printr-o "strungă" din beton care blochează de peste un deceniu accesul camioanelor, pasarela peste linia ferată ce leagă strada Izvorului de bulevardul Ştefan cel Mare aşteaptă să intre în reparaţii. Dacă lucrurile merg bine, lucrările ar putea începe chiar anul acesta...
0 clipuri
0 audio
0 fisiere
În ultimii 40 de ani Oradea şi-a triplat dimensiunile, populaţia şi parcul auto. Doar numărul de poduri a rămas acelaşi.

Împărţit în două de Crişul Repede, oraşul are nevoie urgentă de noi "drumuri" peste ape, pentru ca la orele de vârf arterele sale să nu facă infarct sub presiunea şirurilor nesfârşite de maşini.

BIHOREANUL vă prezintă în exclusivitate un proiect al municipalităţii privind construirea de cinci noi poduri, care, chiar dacă nu rezolvă întreaga problemă a traficului, ar reduce mult din aglomeraţie. Şi, implicit, din risipa de timp şi bani la care sunt obligaţi acum şoferii, şi nu numai ei.

Pe banii patronilor

Ideea este mai veche şi are la bază o schemă aplicată cu succes în Cluj, unde municipalitatea a reabilitat mai multe străzi printr-un parteneriat public-privat. Metoda e destul de simplă. Cum în plină criză, Primăria nu are bani să angajeze noi programe edilitare, conducerea municipalităţii ia în calcul scoaterea la licitaţie a lucrărilor de proiectare şi de construcţie a mai multor poduri, urmând ca firma câştigătoare să lucreze pe banii ei şi să-şi recupereze investiţia în rate, pe termen lung.

Urmarea ar fi că toată lumea câştigă. Pe de o parte oraşul rezolvă o problemă, iar pe de cealaltă parte firma are de lucru şi încasează un profit. Mai târziu, mai mic, dar sigur. Pentru că, atâta vreme cât există oraşul, Primăria nu va da faliment...

Pod peste pontoane

BIHOREANUL a aflat că municipalitatea vrea să apeleze la formula parteneriatului public-privat pentru construcţia a nu mai puţin de cinci poduri, podeţe şi pasarele. Conducerea Primăriei a şi prezentat deja ideea unor potenţiali investitori coreeni, spanioli şi chiar autohtoni, care şi-au manifestat interesul. Rămâne de văzut dacă se vor şi prezenta în primăvară la licitaţii.

Edilii îşi doresc să vadă început, cu prioritate, un pod cu două benzi în locul actualelor pontoane din Ioşia Nord. "Acolo nici măcar nu ar trebui îndeplinite prea multe formalităţi, pentru că încă din 2005 există o hotărâre de Consiliu Local privind construirea unui pod rutier", spune un şef din Primărie.

Construcţia ar face posibilă traversarea rapidă a oraşului, legând atât centrul cât şi cartierele Ioşia Est şi Ioşia Nord de Rogerius, prin crearea unei artere continue şi drepte între strada Oneştilor şi Bulevardul Dacia. De altfel, inclusiv dispunerea blocurilor ridicate de comunişti pe ambele maluri, cu spaţii largi între ele, demonstrează că aici urma să fie amenajată o arteră rutieră principală peste Criş. Atât doar că n-a mai construit-o nimeni...

"Pasarela" subterană

Un proiect la fel de important, abandonat de aproape 10 ani, este amenajarea unui pod nou peste calea ferată în cartierul Rogerius. Situat în spatele blocului ANL din Ştefan cel Mare, acesta ar urma să lege bulevardul de strada Izvorului, înlocuind actuala pasarelă. Care n-a mai fost consolidată din anii '50, fapt pentru care fosta conducere a Primăriei a şi limitat accesul vechiculelor grele cu ajutorul unor improvizaţii din beton.

Comisia de circulaţie a municipalităţii a dezbătut săptămâna trecută problema pasarelei, dar fără a trage o concluzie definitivă. Construcţia unui pod nou pe actualul amplasament iese din calcul, căci demolarea celui existent şi construirea altuia ar prelungi prea mult perioada în care circulaţia trenurilor ar fi îngreunată din cauza lucrărilor. O soluţie ar fi construirea unei pasarele noi câţiva metri mai în jos, spre Episcopia.

ceasta, însă, ar trebui supraînălţată la aproape 8 metri pentru a face loc reţelelor de curent în pregătirea viitoarei electrificări a liniei ferate. O a treia variantă presupune subtraversarea liniilor, dar şi aici e o problemă. "Ar trebui să mergem la o adâncime de minim 5 metri şi atunci vom avea dificultăţi cu colectarea apelor, mai ales că subtraversarea dă chiar în baza dealului", zice un inginer din Primărie. Aşa că soluţia va trebui s-o stabilească viitorul investitor...

"Drumuri" peste Peţa

Celelalte trei poduri dorite de Primărie vor traversa Peţa. Primul va înlocui podeţul de pe strada Abatorului, pentru a uşura accesul în Piaţa Obor, dar şi pentru a permite circulaţia spre Universitate pe strada Făgăraşului, paralelă cu Peţa. La fel, podeţul din apropierea Universităţii va fi lărgit, pentru a face loc pietonilor şi unei piste de biciclişti, astfel încât aceştia să nu îngreuneze traficul auto. De asemenea, un pod nou este dorit tot peste Peţa, pentru a scurta drumul de la Cimitirul Municipal spre Cantemir şi Nufărul, prin incinta fostelor unităţi militare, până la intersectarea cu străzile Vaporului şi Toamnei.

06 Bolojan_2.jpgContactat de BIHOREANUL, primarul Ilie Bolojan (foto) a confirmat preocuparea de a construi noi poduri, dar a refuzat să facă declaraţii. "Deocamdată este prematur. Lucrurile se vor lămuri într-o săptămână-două", spune Bolojan.

Angajaţii municipalităţii pun discreţia primarului pe seama opoziţiei pe care locuitorii din apropierea Sălii Sporturilor au manifestat-o în urmă cu patru ani, când Primăria făcuse demersuri pentru înlocuirea podului de pontoane. Peste 300 de orădeni au semnat atunci un protest contra proiectului, motivând că amenajarea unei artere importante le-ar distruge liniştea şi una din puţinele zone verzi ale oraşului. Iar Petru Filip, primarul de atunci, a cedat...

Poduri în "leasing"

Mai pragmatic, Eduard Florea, directorul economic al Primăriei, spune că primarul păstrează discreţia pentru că nu ştie încă pe ce bani se bazează. "Un prim proiect de buget la care am luat în calcul venituri proprii ale oraşului mai mici cu 10% faţă de anul trecut nu prea lasă loc de investiţii", explică Florea.

Directorul crede că doar investitorii ar putea rezolva problema. Municipalitatea a mai practicat o formă de parteneriat public-privat în 2004, când firma Labrasoft a făcut din fonduri proprii modernizarea liniei de tramvai pe aproape 10 kilometri, după care şi-a recuperat banii în rate. "Parteneriatul are avantajul că nu mai faci două licitaţii, una pentru credit şi alta pentru atribuirea lucrării, dar are dezavantajul că nu-i uşor să găseşti firma capabilă să facă şi proiectarea, şi execuţia, şi finanţarea", zice directorul.

Florea mai spune că, fiind o formă de creditare indirectă, parteneriatul public-privat mai are dezavantajul că trebuie avizat de Comisia de Autorizare a Împrumuturilor Locale din cadrul Guvernului. Împrumuturile se vor adăuga la datoriile oraşului şi, de vreme ce doar podul peste Criş este estimat la circa 13 milioane de lei, nu sunt deloc mici. Dar sunt, în schimb, necesare...


O AVERE
3,5

milioane de euro costă construcţia unui nou pod peste Crişul Repede


"DRUMURI" PESTE CRIŞ
Capete de pod

Municipalitatea a antamat deja lucrările pentru două poduri noi peste Crişul Repede. Primul dintre ele va fi construit din fondurile Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale în imediata vecinătate a podului din strada Ovid Densuşianu, pentru a lega cartierele Rogerius şi Ioşia. "Am primit ordin de începere al lucrărilor, dar deocamdată banii sunt doar pe hârtie", spune Beniamin Rus, patronul firmei Selina, câştigătoarea licitaţiei. Firma are de recuperat de la CNADNR peste 28 milioane de lei pentru lucrări deja executate la şoseaua de centură. Lucrările la pod ar trebui să înceapă anul acesta şi vor dura circa un an.

Cel de-al doilea pod va fi construit de firma Macio, în zona Silvaş, în schimbul unei suprafeţe de teren de 2.000 metri pătraţi primite de la Primărie pe malul drept al Crişului. Firma primeşte astfel acces spre Calea Clujului de la hotelul pe care urmează să îl construiască acolo, iar orădenii care locuiesc pe deal vor putea traversa râul fără să mai fie nevoiţi să ocolească până la podul Dacia. Termenul de finalizare al lucrărilor asumat de investitor în plenul Consiliului Local este sfârşitul anului 2011.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
io
indiferent ce s-ar intampla, daca vor fi fonduri sau nu..., cumva tot trebuie construite... e o necesitate!
Postat 12 Februarie 2010, 08:59 de io
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3983 RON
  • 1 EUR = 4.8421 RON
  • 1 HUF = 0.0139 RON