Liderul UDMR Bihor, senatorul Cseke Atilla, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că niciunul dintre candidaţii partidelor româneşti la alegerile prezidenţiale de duminică nu a avut un mesaj dedicat comunităţii maghiare, iar în turul doi reprezentanţii formaţiunii vor aplica "principiul răului cel mai mic".
Întodeauna împotrivă
"Vom avea miercuri o şedinţă de Birou permanent în care vom analiza, pe de o parte, campania şi rezultatul, şi pe de altă parte vom încerca să vedem care va fi mesajul către comunitatea maghiară legat de turul doi. Evident, nu mă hazardez în această privinţă. Probabil, principiul răului mai mic va fi aplicabil şi la aceste alegeri. Din păcate, niciunul dintre candidaţii de pe eşichierul politic românesc nu a avut de transmis niciun mesaj către comunitatea maghiară. Nu au vorbit despre minorităţi, despre drepturile minorităţilor, care este perspectiva, care e statutul pe care crede viitorul preşedinte că îl are şi trebuie să-l aibă minoritatea maghiară, cea mai importantă din România. Aşteptăm acest lucru, poate se va întâmpla totuşi în campania pentru turul doi", a spus Cseke Attila.
Preşedinte executiv al UDMR Bihor, deputatul Szabó Ödön, prezent şi el la întâlnirea cu presa, a susţinut că este un principiu pe care personal l-a aplicat până acum la fiecare scrutin prezidenţial, mai puţin în cazul lui Emil Constantinescu, iar de atunci a votat "întotdeauna împotriva cuiva: împotriva lui Vadim, apoi împotriva securiştilor". "Atunci, în 1996, am avut o opţiune clar bună. Şi la aceste alegeri vom avea o opţiune personală, fiecare dintre noi. Comunitatea maghiară, la ultimele trei alegeri, a avut dezamăgiri foarte mari faţă de cel pe care l-a susţinut, şi faţă de actualul preşedinte, Klaus Iohannis. Votul nostru a fost unul masiv acum cinci ani, de peste 80%, în favoarea lui Iohannis, dar azi cota de încredere a comunităţii în el a scăzut la 40%", a spus Szabó.
Actualul preşedinte, dacă va fi reales, ar putea însă restabili dialogul cu minorităţile naţionale. "Este şansa unică pentru un etnic german să fie o punte şi să realizeze acea perspectivă a dialogului pe termen lung şi a stabilităţii relaţiilor între minoritate şi majoritate. Nu mai trebuie să se teamă că nu va fi reales, nu trebuie să fie mai român decât Vadim Tudor, poate fi, aşa cum este şi cum a spus în campanie, un om normal", a menţionat deputatul.
După Secuime, Bihorul în top
Legat de rezultatele obţinute în Bihor de candidatul UDMR la alegerile prezidenţiale, senatorul Cseke susţine că voturile strânse de UDMR au crescut cu aproape 4 procente faţă de 2014, în condiţiile în care prezenţa la vot a fost mai mică în acest an, ceea ce arată, în opinia sa, că "mai mulţi candidaţi maghiari nu aduc mai multe voturi".
"După judeţele din Secuime - Mureş, Harghita, Covasna - Bihorul a adus cele mai multe voturi. Şi nu numai atât, suntem singura organizaţie care a reuşit să îşi crească numărul de voturi la aceste alegeri", a mai spus Cseke.
La rândul său, Szabó Ödön a criticat refuzul candidaţilor de a se prezenta la dezbateri. "Eu văd un deficit de democraţie în această lipsă a dezbaterilor. Candidatul nostru a fost prezent la toate dezbaterile, acesta e şi motivul pentru care, în finalul campaniei, nu a mai ajuns şi în Bihor".
În opinia parlamentarului, creşterea înregistrată de Kelemen la aceste alegeri prezidenţiale este şi o sancţiune la adresa candidaţilor români. "De fiecare dată, la alegerile parlamentare, există maghiari care preferă să susţină un candidat cu şanse mai mari la alegeri. Kelemen Hunor a avut, la ultimele scrutinuri, în 2009 şi 2014, de pildă, procente sensibil egale. Faptul că acum a crescut ca preferinţă de vot înseamnă că oferta celorlalţi candidaţi începe să fie mai puţin convingătoare", a spus Szabó.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.