Licitaţia pentru tronsonul bihorean al Autostrăzii Transilvania: grupul orădean Selina a câştigat executarea a două din cele trei loturi

Un pas mic, dar totuşi înainte, în saga fără sfârşit a Autostrăzii Transilvania. Ultima licitaţie pentru reluarea lucrărilor pe cei aproximativ 60 de kilometri ai tronsonului 3 C, ce traversează judeţul de la Borş la Suplacu de Barcău, lansată în luna februarie a acestui an, a ajuns la faza clasificării câştigătorilor pe fiecare dintre cele trei loturi în care a fost împărţit tronsonul – între Borş şi Biharia (circa 4 kilometri), între Biharia şi Chiribiş (33 kilometri) şi între Chiribiş şi Suplacu de Barcău (24 kilometri).

Contestaţii sau semnarea contractelor?

"CNAIR (n.r. – Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) ne-a comunicat că asocierea dintre firmele Trameco, Drumuri Bihor şi firme din Slovacia s-a clasat la licitaţie pe primul loc pentru loturile 1 şi 2", a declarat miercuri, pentru BIHOREANUL, directorul general al grupului Selina, Călin Roman.

"În aproximativ o lună, după încheierea contestaţiilor, licitaţiile pot fi adjudecate dacă celelalte firme care au depus oferte nu formulează contestaţii", a mai precizat acesta. "Apoi se pot semna contractele de execuţie", a încheiat Roman.

Din partea CNAIR, oficialii refuză să facă declaraţii pe această temă.

Autostrada uitată

Licitaţia desfăşurată din februarie de CNAIR este a doua organizată în ultimii doi ani, după ce în 2015 directorul general de atunci al Companiei, Narcis Neaga, repus anul acesta în funcţie, a reziliat contractul încheiat în 2013 cu o asociere de firme spaniole condusă de Corsan-Corviam.

Anterior, lucrările fuseseră încredinţate – încă în 2004, în timpul guvernării Năstase – companiei americane Bechtel, dar contractul cu aceasta a fost reziliat în 2012 de ministrul Transporturilor Dan Şova, contra unei despăgubiri în sumă de 37,2 milioane euro.

Din Autostrada Transilvania, care trebuia să se întindă pe 415 kilometri, între Borş şi s Braşov, s-au construit în ultimii 14 ani doar cei 50 de kilometri între Gilău şi Turda, aşa-numita centură a Clujului, cheltuielile statului român depăşind în urmă cu trei ani plafonul record de un miliard de euro.