Liberalul Călin Gal: Şefii Consiliului Judeţean comit ilegalităţi şi apoi le acoperă cu alte ilegalităţi, iar PSD a devenit „o anexă a UDMR”

Consilierul judeţean Călin Gal a afirmat, într-o conferinţă de presă susţinută miercuri, că actuala conducere a Consiliului Judeţean Bihor încalcă legile pentru a „mazili” funcţionarii indezirabili, comiţând ilegalităţi pe care le acoperă cu altele, adică „ilegalităţi în serie”.

Alba-neagra să scape de Puia

Gal a arătat că în cazul şefului Direcţiei Generale de Asistentă Socială şi Protecţia Copilului, Călin Puia, membru PNL, mutat temporar ca şef Birou la Direcţia de Evidenţă a Populaţiei sub pretextul că face obiectul unei cercetări disciplinare – a treia, şi despre care nici măcar nu a fost informat – o primă ilegalitate a fost făcută printr-o Hotărâre de Consiliu Judeţean adoptată în luna august, pentru ca după o lună, în septembrie, să fie adoptate alte trei HCJ, vizându-l pe acelaşi Puia.

Prin HCJ 176 a fost revocată HCJ adoptată în august, privind mutarea temporară de la DGASPC la DEP, prin HCJ 177 a fost constatată suspendarea de drept a raporturilor de serviciu ale directorului ca urmare a incapacităţii temporare de muncă (dat fiind că era în concediu medical) şi prin HCJ 178, în fine, acesta a fost detaşat la DEP ca şef serviciu.

Gal a subliniat că Puia era în „incapacitate temporară de muncă” încă din august, iar „detaşarea” sa la DEP este tot nelegală, aşa cum dealtfel a arătat şi secretarul judeţului în şedinţa din septembrie a CJ, pentru că detaşarea s-ar fi făcut în interesul DEP, ceea ce nu a fost cazul.

Consilierul liberal a arătat că Prefectura a dat aviz de legalitate HCJ din august, ceea ce înseamnă că a aprobat o încălcare a legii, provocându-l pe prefect să refuze avizul de legalitate măcar pentru HCJ-urile din septembrie. „Sper ca circuitul nelegalităţilor să se oprească şi să nu mai acoperim nelegalităţile cu alte nelegalităţi”, a spus Călin Gal.

La vânătoare de funcţionari

Gal a spus că şefii CJ au încălcat legea şi prin HCJ 136 din 28 august, prin care au „reorganizat” aparatul de specialitate impunând o nouă organigramă, un nou stat de funcţii pentru acesta şi un nou Regulament de Organizare şi Funcţionare, doar pentru a „mazili” funcţionari cu carnet de membru PNL, dar şi neutri din punct de vedere politic, dar indezirabili.

De altfel, consilierul a amintit că, la fel ca doi funcţionari care au devenit victime ale reorganizării, a depus la CJ o plângere prealabilă, însă toate cele trei plângeri au fost respinse „ca neîntemeiate”, în ciuda faptului că tot secretarul judeţului a obiectat, indicând mai multe nelegalităţi ale conducerii CJ.

În ceea ce îl priveşte, Gal a spus că a identificat cinci motive de nelegalitate, de la nepublicarea proiectului HCJ cu 10 zile înainte de supunerea spre adoptare până la faptul că acesta contravine însuşi Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a CJ, act juridic cu putere superioară ROF-ului aparatului de specialitate, care nu poate fi modificat decât cu votul a două treimi din numărul total al aleşilor bihorenilor, imposibil de strâns de coaliţia UDMR-PSD-ALDE.

PSD, anexa UDMR

Gal a spus că, „în realitate, activitatea CJ nu s-a modificat în niciun fel aşa încât să justifice modificarea organigramei”, de vreme ce structuri ale instituţiei au fost pur şi simplu mutate în cadrul altor structuri, în interesul UDMR cu sprijinul PSD, despre care a arătat că „a devenit o anexă, un vestibul, al UDMR”.

Prezent şi el la conferinţa de presă, liderul aleşilor PNL, Ionel Avrigeanu, a subliniat că, legal, „orice conducere a CJ are dreptul să modifice organigrama”, dar trebuie să respecte legea, ceea ce actuala coaliţie nu a făcut.

Ambii consilieri PNL au subliniat că, dincolo de a lua partea unui coleg de partid, cum este PNL, se opun abuzurilor care afectează şi funcţionarii neînregimentaţi politic, iar Gal, întrebat de BIHOREANUL dacă ia în calcul să acţioneze şi prin sesizarea procurorilor pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, a răspuns că deocamdată se concentrează pe procesul deschis împotriva CJ în contencios administrativ, după care „vom vedea dacă acestea (n.r. – nelegalităţile) îmbracă şi această formă (n.r. – penală)”.