Sătui de legumele şi fructele fără gust din supermarket, consumatorii preferă să cumpere din piaţă sau să-şi comande direct acasă bunătăţi despre care sunt convinşi că sunt curate, bio. Multe, totuşi, nu sunt, fiind tratate cu chimicale, care rămân în plante şi, ajunse în organism, numai bine nu fac.
Legumele lui Mihai Cărbunar, profesor la Facultatea de Protecţia Mediului din Oradea, sunt însă atestate ecologic, deci 100% naturale. Vedetele grădinii sale sunt dovlecii şarpe, lungi de un metru, cu proprietăţi anticancerigene, 50 de soiuri de roşii, diferite la gust şi aspect, şi castraveţii amari, recomandaţi diabeticilor pentru că produc insulină vegetală.
Pasiune din tinereţe
Născut în Husasău de Tinca, Mihai Cărbunar, 55 de ani, a fost de când se ştie pasionat de horticultură, aşa că încă din adolescenţă s-a hotărât că asta voia să studieze. A învăţat la Liceul Agricol din Salonta, iar în 1989 a ajuns student la Facultatea de Horticultură a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj.
Pentru că îşi dorea să afle cât mai multe despre legumicultură, pe parcursul celor patru ani de studii a urmat mai multe stagii de practică în Franţa, unde muncea cot la cot cu fermierii şi fura meserie. "În 1991 am locuit timp de câteva luni la o familie care cultiva legume ecologice. Până atunci nici nu auzisem de aşa ceva. Mi-a trebuit ceva vreme să înţeleg ce înseamnă cultura organică şi de ce trebuie practicată", povesteşte bihoreanul.
Premiu de la francezi
Încă de pe atunci, în Franţa poluarea terenurilor agricole cu chimicale era la ordinea zilei, aşa că unii producători îşi doreau să le ofere clienţilor produse sănătoase şi în acelaşi timp să protejeze mediul. Prin urmare, au început să nu mai folosească îngrăşăminte, pesticide şi erbicide, preferând tratamentele naturale.
"Am făcut mai multe stagii, în Bretania şi în Alsacia, de câte 2 sau 3 luni. Francezii m-au plăcut pentru că vedeau că eram pasionat, iar cu unii chiar şi acum ţin legătura", spune producătorul.
De altfel, cu ajutorul lor a şi reuşit Mihai să-şi pornească afacerea. "În 1993, o asociaţie din Franţa mi-a oferit o subvenţie de 14.000 de franci (circa 10.000 lei) pentru a-mi deschide în ţară o afacere, aplicând metodele învăţate acolo. Ştiam că voi face numai agricultură ecologică pentru că nu doream să cresc plante cu chimicale. Voiam calitate, nu cantitate".
Succes de la început
Ajutat financiar de părinţi, şi-a cumpărat o casă în Husasău de Tinca, iar în 1994, cu banii câştigaţi, şi un motocultor, folie şi bare pentru sere, unde plantele să fie protejate de ploile acide şi de dăunătorii din aer.
În primii ani a cultivat căpşuni, ardei, castraveţi, roşii şi cartofi, pe care le vindea în piaţa din Rogerius sau în Piaţa Cetăţii. "Le vindeam doar cu 50 de bani în plus, pentru că pe atunci lumea nu înţelegea importanţa agriculturii ecologice şi nici nu aveam atestat. Dar aveam succes. Cei care cumpărau prima oară reveneau, spunând că am cele mai gustoase produse", povesteşte legumicultorul.
Încă de la început, a folosit ca îngrăşământ doar gunoi de grajd, iar tratamentele sunt fie cumpărate de la francezi, fie preparate de soţia sa, Dana, care lucrează la Oficiul Fitosanitar din Bihor. Cel mai bun insecticid e, de pildă, maceratul de urzică.
Iubire pentru roşii
Din primii ani pasiunea lui Mihai au fost roşiile, dar şi-a dat seama că pentru a se diferenţia de alţi legumicultori trebuie să aducă ceva nou "Am investit tot mai mult în seminţele ecologice de roşii pe care le cumpăr din Franţa, iar acum am ajuns să deţin 50 de soiuri. Am dorit să ofer clienţilor posibilitatea de a alege şi de a încerca ceva ce nu se găseşte aici. Pe lângă faptul că au o mulţime de antioxidanţi, roşiile menţin oasele sănătoase, ajută inima şi rinichii şi, cel mai important, previn cancerul. Însă dacă sunt consumate din agricultura de masă, unde sunt folosite chimicale, devin dăunătoare pentru stomac şi pot produce infecţii la dinţi", spune bărbatul.
După 7 ani, Mihai a reuşit să-şi formeze o clientelă, trecând de la vânzarea în piaţă la livrarea la domiciliu. Şi-a dorit asta şi pentru că o parte din timp îl dedică studenţilor, din 1998 fiind profesor la Facultatea de Protecţia Mediului din cadrul Universităţii din Oradea.
Legume cu diplomă
Grădina de la Husasău de Tinca se întinde pe 32 de ari, din care peste 11 sunt ocupaţi de trei sere unde anul acesta au fost plantate 50 de soiuri de roşii, 2 soiuri de vinete, 4 de ardei şi câte 2 de castraveţi şi dovleci şarpe.
În urmă cu 10 ani, Mihai a reuşit să obţină şi certificarea ca producător ecologic. "Demersul de certificare presupune că 3 ani de zile se iau continuu probe de sol şi de fructe. După primirea certificatului, cultura este verificată în fiecare an", explică profesorul.
Actul primit de la Ecocert, un organism care verifică agricultorii ecologici, garantează că fiecare legumă din grădina familiei Cărbunar este 100% naturală. "Grădina e vie, iar legumele nu numai că arată sănătoase, ci şi au un gust adevărat", spune administratorul.
Vedetele grădinii
Ca în alte veri, roşiile au fost şi anul acesta vedetele. De data aceasta, însă, la marginile serei dedicate lor, familia Cărbunar a plantat viţă-de-vie pentru consumul propriu, care creşte asemenea unui paravan deasupra tomatelor, având rolul de a le proteja de temperaturile ridicate.
Între soiurile inedite de roşii sunt Black Beauty (Frumuseţea neagră), Green Zebra (Zebra verde) sau roşia ananas. Dacă cele negre sunt mai bogate în licopen (substanţă anticancerigenă), cele verzi şi dungate se deosebesc prin pulpa mai fermă şi gustul mai acrişor, iar roşiile ananas sunt foarte dulci. Toate cele trei pot fi cumpărate la preţul de 12 lei kilogramul.
Mihai Cărbunar mai cultivă şi clasica "inimă de bou", soiul Estiva, roşii Roma, preferatele italienilor, şi Cherry galbene şi portocalii, care costă 10 lei kilogramul.
Dovleci din Sri Lanka
De anul acesta, în sera cu ardei, Mihai a plantat şi dovleci şarpe (foto), care pot fi cumpăraţi la 10 lei bucata. Lungi de un metru şi spiralate, legumele sunt originare din Sri Lanka, fiind recunoscute în Asia pentru proprietăţile miraculoase şi gustul aromat. La maturitate, pulpa lor devine roşie şi capătă gustul unei tomate. Dovleacul şarpe este folosit ca prevenţie împotriva cancerului, având o concentraţie mare de licopen.
O altă categorie exotică sunt castraveţii amari. Au o formă neobişnuită şi sunt recomandaţi în special diabeticilor, conţinând aşa numita insulină vegetală (Momordica charantia). Aceştia pot fi cumpăraţi la 30 lei kilogramul, castraveţii Patole la 18 lei, iar vinetele cu 8 lei kilogramul. Zilele acestea, familia Cărbunaru începe şi pregătirea pentru culturile de iarnă - spanac, rucola şi varză chinezească, toate putând fi cultivate în sezonul rece pentru că rezistă la temperaturi scăzute.
Merită!
Chiar dacă la început Mihai nu a reuşit să facă foarte mulţi bani, în ultimii ani câştigurile au crescut pentru că produsele organice au început să aibă căutare. "Sunt luni în care nu există producţie, cum ar fi decembrie, când nu câştig nimic, şi luni de plin sezon, când ajung să câştig 4-5.000 de lei", spune legumicultorul.
Mihai livrează de ceva vreme şi la magazinul Ono Despachetărie, iar de câteva săptămâni dovlecii şarpe au devenit preferaţii bucătarului de la Reliva. Bărbatul este mulţumit că şi în timpul stării de alertă, dar şi acum, când culturile de legume sunt spre final, are comenzi, iar clienţii îl laudă adesea pentru munca depusă. Au şi de ce, căci marfă ca a lui nu prea mai au mulţi...
PASIUNE MOŞTENITĂ
Pe urmele părinţilor
Cumpărătorii de legume exotice de la familia Cărbunar primesc adesea şi câte o reţetă bazată pe ele, de altfel testată deja chiar de mezina familiei, Mihaela (foto), pasionată de gătit şi de pomicultură, în special de pomii mediteraneeni. "În grădină am spaţiul meu, unde sap, plivesc sau tund, şi am încercat de doi ani să aclimatizez câţiva pomi care nu cresc la noi", explică tânăra, studentă în anul IV la Horticultură.
Fata are în grijă un alun, un măslin, un trandafir pentru dulceaţă, un portocal, rozmarin, rodie şi un lămâi caviar, care a început să facă fructe al căror gust este asemănător cu celebrele icre de lux. Mela îşi doreşte să continue afacerea părinţilor, ba chiar să cultive şi mai multe plante exotice, pentru că reţeta s-a dovedit un succes.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.