Curtea Constituţională a României a admis parţial, miercuri, o excepţie de neconstituţionalitate ridicată de antreprenorul orădean Beneamin Rus, patronul firmei Selina, judecat pentru corupţie alături de fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, Alexandru Kiss, într-un dosar al DNA Oradea.
Sesizarea înaintată în 2016 Curţii Constituţionale privea mai multe articole din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României, în baza cărora se eliberează mandatele de interceptare pe siguranţă naţională, folosite ulterior în dosare penale ce privesc alte fapte decât cele care aduc atingere securităţii naţionale.
Prevedere neconstituţională
În urma analizei, judecătorii au admis doar parţial sesizarea, declarând neconstituţională prevederea de la punctul f al articolului 3 din Lege, articol care statuează că „subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale” reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale.
Serviciul Român de Informaţii emitea mandate de interceptare pe siguranţă naţională în baza acestui articol, iar decizia CCR ar urma să restrângă numărul de mandate de interceptare.
Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români” cuprinsă în art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României este neconstituţională.
În opinia Curţii, ea nu face distincţie între infracţiunile de drept comun şi cele îndreptate împotriva drepturilor şi libertăţilor unei colectivităţi sau comunităţi (de rasă, origine etnică, religie, etc) şi care pot constitui, prin amploare, ameninţare la adresa securităţii naţionale. Altfel spus, orice faptă care afectează un drept fundamental poate fi considerată o ameninţare la securitatea naţională.
Oricine poate fi suspect
"Rezultă că se poate circumscrie unei ameninţări la adresa securităţii naţionale orice faptă/acţiune, cu sau fără conotaţie penală, care afectează un drept sau o libertate fundamentală. Consecinţa unei atare constatări este folosirea, în toate aceste cazuri, a mijloacelor intruzive circumstanţiate activităţii specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale persoanei, reglementate de Legea nr.51/1991 (de exemplu: interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor electronice, efectuate sub orice formă; localizarea, urmărirea şi obţinerea de informaţii prin GPS sau prin alte mijloace tehnice de supraveghere; interceptarea trimiterilor poştale, ridicarea şi repunerea la loc a acestora, examinarea lor, extragerea informaţiilor pe care acestea le conţin, precum şi înregistrarea, copierea sau obţinerea de extrase prin orice procedee, etc)", precizează Curtea într-un comunicat.
Or, în urma analizei, CCR a considerat că prevederea contravine prevederilor constituţionale referitoare la principiul legalităţii, în componenta referitoare la claritatea şi previzibilitatea normei, dar şi celor referitoare la dreptul la viaţa intimă, familială şi privată şi referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale.
Se va cere înlăturarea probelor
Avocatul Cristian Ene a explicat pentru Mediafax care sunt consecinţele deciziei CCR, principala fiind aceea că judecătorilor li se va cere înlăturarea interceptărilor folosite pentru alte fapte decât cele care privesc siguranţa naţională.
O asemenea cerere va viza, desigur, şi interceptările din dosarul "Rus-Kiss", realizate de SRI în caza unui mandat de siguranţă naţională emis pe numele fosutlui şef al UDMR Bihor, interceptări care au stat la baza demonstrării înţegelerilor privind licitaţiile trucate şi contractele "purtătoare" de comisioane.
"Înseamnă că ceea ce s-a obţinut în baza mandatelor pe art 3 litera f vor fi invocate pe cale de excepţii argumentele din decizia Curtii Constituţionale, iar judecătorilor li se va cere să înlăture ca probe din cauzele penale interceptările obţinute în baza acestui articol şi a mandatelor de siguranţă naţională daca nu erau exclusiv folosite în cauze de siguranţă naţională. (...) Nu sunt foarte multe, numai în situaţia în care s-a luat manevra de siguranţă naţională şi s-a folosit în altă cauză, adică nu s-a folosit în cauza de siguranţă naţională. În atare situaţie, sunt puţine cauze, cred că 1% care să fi avut ghinionul ca persoana respectivă să fie sub puterea unui mandat de siguranţă naţională şi ulterior să fie cercetată într-o altă faptă iar procurorul să apeleze la informaţia din mandatul de siguranţă naţională", a declarat avocatul Cristian Ene.
Mega-dosarul Bihorului
Fostul vicepreședinte al Consiliului Judeţean Bihor, Alexandru Kiss şi omul de afaceri Beneamin Rus, patronul grupului de firme Selina, sunt judecaţi într-un dosar în care liderul UDMR şi acoliţii săi sunt auzaţi că ar fi realizat venituri necuvenite de peste 4,3 milioane euro după ce ar fi intervenit ca firmele Keviep, Selina şi Martex Trans să beneficieze de contracte publice cu administraţia locală. Prin afacerile lor, bugetele publice ar fi fost păgubite cu peste 6 milioane euro.
În acelaşi dosar sunt judecați, în stare de libertate, complicele lui Kiss, Bojtor Vilmos Laszlo, dar şi Milossy Ferenc Laszlo şi Milossy Ferenc (tată şi fiu), patronii firmei Keviep, respectiv afaceristul Gheorghe Roatiş, cu toţii pentru spălare de bani în formă continuată.
În dosar a fost cercetat şi omul de afaceri Alexandru Mudura, fondatorul Lotus Center, dar faptele reţinute în sarcina acestuia s-au clasat odată cu decesul magnatului.
DNA a pus sechestru atât pe averile lui Kiss şi Rus, cât şi pe cea a lui Roatiş.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.