URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 15 DECEMBRIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Au fost anunțate firmele înscrise la marile lucrări pentru fluidizarea traficului pe axa Magheru-Magazinul Crișul - Gară. Așa că, după licitații și contestații, s-ar putea ca, de pe la mijlocul anului viitor, întreaga zonă să fie răvășită, iar circulația, bulversată. 
Zic şi eu
Adrian Cris
Spre deosebire de concetățenii care dobândesc brusc experiență juridică la orice controversă pe legi (în pandemie nu au devenit mulți medici?), nu știu dacă surprinzătoarea decizie a CCR de anulare a alegerilor prezidențiale este izvorâtă numai și numai din sfânta literă a Constituției...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți de acord cu decizia Curții Constituționale de a anula alegerile prezidențiale?




De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Întrucât cea mai fierbinte temă a zilei este alegerea președintelui pentru un mandat de 5 ani, este important de știut ce poate și ce nu poate face președintele. În primul rând, președintele este cel care desemnează candidatul la funcția de prim-ministru, în urma consultărilor cu partidele politice. Odată însă ce prim-ministrul este numit, ca efect al acordării votului de investitură de către parlament, acesta devine practic „șeful” administrației din România.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
06 Iulie 2017, 18:12

Jurnaliştii de la Rise Project, controlaţi de ANAF după ce au anunţat că publică o notă secretă despre legăturile dubioase ale lui Liviu Dragnea (VIDEO)

Jurnaliştii de la Rise Project, controlaţi de ANAF după ce au anunţat că publică o notă secretă despre legăturile dubioase ale lui Liviu Dragnea (VIDEO) foto: evz.ro
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Se-ntâmplă-n România! După ce au anunţat că sunt în posesia unui raport secret al fostei "Doi ş-un sfert", din care ar rezulta indubitabil legăturile şefului PSD, Liviu Dragnea, cu firma SC Tel Drum SA, "firma cu acţionari secreţi legată de Liviu Dragnea" şi "unul dintre cei mai importanţi proprietari şi concesionari de terenuri şi imobile din sudul României", care a înghiţit sute de milioane de euro de la bugetul de stat, jurnaliştii de la Rise Project au fost călcaţi de ANAF.

Vizită surpriză

Reprezentanţii Rise Project au anunţat joi după amiază, pe contul de Facebook, că nota secretă anunţată va fi publicată cu întârziere deoarece redacţia a fost vizitată "inopinat" de inspectorii Antifraudă.

"Tocmai am fost vizitaţi la redacţie de inspecţia Antifraudă de la ANAF, control inopinat. Florin Tunaru, vicepreşedinte ANAF, a fost trezorierul PSD Teleorman şi asociat în Fundaţia pentru Politici Social Democrate cu Liviu Dragnea", a anunţat, joi după amiază, Rise Project, pe Facebook, postând și o fotografie cu cei doi inspectori.

Coincidenţă sau nu, vizita are loc în contextul în care jurnaliştii au publicat mai multe anchete de impact despre preşedintele PSD, Liviu Dragnea, şi la doar 3 zile după ce Dragnea i-a ameninţat că îi dă în judecată în urma articolelor apărute.

Potrivit evz.ro, Liviu Dragnea a negat, joi după amiază la RomâniaTV, că are vreo implicare în acţiunea inspectorilor ANAF. "Nu vreau ca ziariştii să se simtă inhibaţi şi să nu îşi mai facă meseria. Sper să nu fie o acţiune din partea instituţiilor statului care să aibă în spate compromiterea mea. Cer şefului ANAF şi a inspectorilor să ofere explicaţii publice pentru acţiunea lor", a spus el.

Dezvăluiri de amploare

Jurnaliştii de la Rise Project susţin că DGPI, fosta DIPI, fosta "Doi şi-un sfert", a monitorizat "organizaţia Dragnea" înainte ca social-democraţii să decidă, în Parlament, că serviciul secret trebuie să treacă în subordinea absolută a ministrului de Interne, Carmen Dan.

Ca dovadă, Rise Project spun că vor prezenta o "Notă privind aspecte care afectează climatul socio-economic al judeţului Teleorman", în care apar explicit numele lui Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, şefi ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, respectiv ai celor două partide aflate la guvernare.

"În raport sunt cuprinse informaţii despre afacerile preşedintelui PSD, despre Tel Drum SA, despre "mijloacele frauduloase" în care s-au făcut în Teleorman afaceri de sute de milioane de euro", arată Digi24.ro.

Conform Rise Project, compania Tel Drum, o fostă regie de stat care se ocupa de drumurile şi podurile din Teleorman, a fost transformată în 1998 de Consiliul Judeţean Teleorman în societate comercială pe acţiuni. La numai un an compania a fost capitalizată cu 7 terenuri cu o suprafaţă de peste 5 ha, evaluate la 9,7 miliarde de lei vechi. În aprilie 2002, prin semnătura lui Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al consiliului judeţean, firma a fost cumpărată, prin negociere directă, de Marian Fişcuci, prietenul din şcoală al lui Dragnea.

De altfel, când jurnaliştii de la Rise Project l-au întrebat pe liderul PSD despre raport, acesta a răspuns enervat. "Există un raport secret, elaborat de un serviciu de informaţii, care vă indică pe dumneavoastră drept, citez: «deţinătorul majoritar al acţiunilor de la SC Tel Drum SA». Aţi deţinut acţiunile vreodată?", l-au întrebat jurnaliştii pe Liviu Dragnea. "Nu există aşa ceva. Niciodată. E în Registrul Comerţului", a răspuns, vizibil iritat, şeful PSD.

Întrebat şi de scoaterea DGPI de sub controlul premierului şi al CSAT, pentru a fi trecut sub controlul exclusiv al lui Carmen Dan, Dragnea a răspuns: "N-am scos eu asta".

Ping pong cu legi

În noiembrie 2016, Guvernul Cioloş a defiinţat DGIPI şi a înfiinţat Direcţia Generală de Protecţie Internă (DGPI), ca structură sub control parlamentar, al cărei şef să fie numit de prim-ministru, la propunerea ministrului de Interne şi cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Prin modificările aduse în Parlament ordonanţei adoptate de Guvernul Cioloş, actuala majoritate a impus ca şeful DGPI să fie numit de ministrul de Interne, fără avizul CSAT.

Întrebat, după adoptarea modificărilor, despre motivul eliminării avizului CSAT, şeful PSD a răspuns: "Din câte îmi aduc aminte, SRI nu are nevoie de avizul CSAT-ului, şi nici SIE nu are nevoie de acest aviz. Atunci de ce să aibă nevoie de acest aviz? DGPI nu mai are competenţa de a strânge informaţii despre orice cetăţean, se ocupă doar de protecţia internă a cadrelor din ministerul de interne. Este un serviciu de informaţii departamental, nu este un serviciu de informaţii care acoperă pe orizontală toată societatea".

Digi24.ro notează că legea de aprobare şi modificare a OUG 76/2016 a fost atacată de PNL la Curtea Constituţională, dar magistraţii CCR au respins sesizarea.

Deocamdată, motivarea deciziei CCR din 24 mai nu a fost publicată în Monitorul Oficial, drept pentru care nici legea de modificare a OUG 76/2016 nu a plecat spre promulgare, fiind încă în vigoare ordonanţa adoptată de Guvernul Cioloş. În baza acestei ordonanţe, a semnat premierul Mihai Tudose decizia de numire în funcţia de director general al DGPI a colonelului Mihai Cristian Mărculescu din cadrul MAI.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.7332 RON
  • 1 EUR = 4.9708 RON
  • 1 HUF = 0.0121 RON