Judecătorii din Oradea au oprit definitiv exploatarea cu cianuri de la Certej

Victorie importantă pentru ecologiştii români: judecătorii Curţii de Apel Oradea au respins, definitiv, proiectul minier de la Certej, judeţul Hunedoara, iniţiat de compania Deva Gold.

Anunţul a fost făcut marţi, printr-un comunicat de presă transmis de ONG-urile Mining Watch România şi Declic, care au luptat pentru oprirea proiectului. La Certej se dorea exploatarea cu cianuri a minereurilor auro-argintifere şi polimetalice, ceea ce ar fi distrus întreaga zonă, spun activiştii de mediu.

"După ani de luptă în instanţe, am reuşit să oprim un proiect care ar fi distrus toată zona Certej. Rând pe rând, instanţele din România au invalidat planul de urbanism obţinut de Deva Gold pentru proiectul minier. Astfel, a devenit imposibilă emiterea oricăror acte de autorizare a minei cu cianuri întemeiate pe acest PUZ", a declarat Roxana Pencea, din partea Mining Watch România.

Respins peste tot

Concret, PUZ-ul proiectului a fost contestat în instanţă, iar pe rând judecătorii l-au respins. Întâi, Tribunalul Cluj a arătat că a primit ilegal un aviz de mediu din partea Agenţiei Regionale de Mediu Timiş, dar şi că Hotărârea Consiliului Local al Comunei Certeju de Sus care aproba proiectul încalcă, de asemenea, legislaţia de mediu.

Ulterior, sentinţa a fost menţinută de Curtea de Apel Cluj, care s-a pronunţat în septembrie 2019, dar Deva Gold a apelat la căi extraordinare de atac. A făcut o cerere de contestaţie în anulare, respinsă de Curtea de Apel Cluj, iar apoi o cerere de revizuire înaintată Curţii de Apel Oradea. Pe 17 iulie, judecătorii orădeni au respins această solicitare.

"Societatea civilă a luptat din nou pentru interesele cetăţenilor României şi le-a protejat mai bine decât statul, care nu reuşeşte să ancheteze şi să sancţioneze corupţia din jurul avizării proiectelor de minerit", a adăugat Tudor Brădăţan, din partea Comunităţii Declic.

Cercetări tărăgănate

În acelaşi timp, Mining Watch România a sesizat organelor de urmărire penală şi fapte de corupţie în transferul de păduri, suprafeţe necesare pentru construirea iazurilor de decantare. Vinovaţii nu mai pot fi traşi la răspundere penală, pentru că DNA a amânat investigaţiile la nesfârşit, până când faptele s-au prescris, arată ecologiştii.

Mining Watch România este reţeaua de monitorizare a proiectelor miniere fondată de activişti ai campaniei Salvaţi Roşia Montană. În ceea ce priveşte proiectul minier Certej, Mining Watch s-a alăturat comunităţii locale în eforturile ei de a verifica legalitatea proiectului minier cu cianuri de la Certej. Printre demersurile întreprinse se numără oprirea organizării de şantier a Deva Gold în 2014 sau suspendarea procedurii de scoatere a celor 56 de hectare de pădure din Fondul Forestier Naţional în 2018. Activitatea reţelei este susţinută din donaţii individuale.

Tragedia de la Certej

Exploatarea minieră de la Certej a lăsat o rană adâncă pentru oamenii locului. Aici, pe 30 octombrie 1971, iazul de decantare încărcat cu steril s-a revărsat peste cartierul muncitoresc construit la poalele lui.

Digul s-a rupt pe o lăţime de 80 de metri şi din iaz au fost expulzaţi în câteva minute 300.000 mc de steril. Nămolul toxic a acoperit, în numai un sfert de oră, zeci de kilometri pătraţi, cu straturi de până la jumătate de metru. 

Valul acid de steril a ras de pe faţa pământului şase blocuri de locuinţe cu 25 de apartamente fiecare, un cămin cu 30 de camere, şapte locuinţe individuale. Alte 24 de gospodării au fost distruse sau avariate. Dezastrul a provocat 89 de morţi şi 76 de răniţi. Majoritatea morţilor au fost copii şi mamele acestora. Totuşi, autorităţile comuniste au anunţat oficial la radio şi televiziune un număr de 48 de morţi, pentru a nu fi nevoite să declare doliu naţional.

"În jurul orei 5.00 s-a rupt barajul de la sterilul de minereu al Exploatării miniere şi, împreună cu apa, a pornit în avalanşe inundând o parte din comună, pe o porţiune de 4 – 5 kilometri. Ruperea iazului a fost sesizată de cetăţeni ca o pocnitură, după care la scurt timp s-a făcut întuneric din cauză că au fost rupte firele electrice", a consemnat atunci procurorul şef adjunct Alexandru Oprean, de la Procuratura Judeţeană Hunedoara.