Gata cu drumurile de la Ana la Caiafa! Intrată în vigoare de la 1 ianuarie, Legea 267/2021, privind unele măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale, interzice instituţiilor să ceară cetăţenilor, firmelor şi altor instituţii copii de pe orice act ori informaţii care deja sunt deţinute de o instituţie.
Cum, însă, legea e nefolositoare, fiindcă nu are norme de aplicare, Prefectura încearcă să le suplinească lipsa prin "legi" locale care să ducă la atingerea aceluiaşi scop: oamenii să nu mai fie plimbaţi de la o instituţie la alta.
De la Mang la Pavel
Cine credea că liderul PSD Bihor, Ioan Mang (foto), s-a retras în Parlament ca să doarmă s-a înşelat. Pe 7 februarie, deputatul a adresat o interpelare ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode, reclamând că "mai mulţi cetăţeni din municipiul Oradea şi din judeţul Bihor m-au informat cu privire la neaplicarea legii care interzice instituţiilor publice solicitarea de copii după documente emise de instituţiile statului", cerând să i se prezinte "măsurile care s-au luat sau care urmează să fie luate, dar mai ales motivul pentru care cetăţenilor li se cer în continuare copii după documentele eliberate de instituţii".
Atât doar că, deşi demersul şefului PSD Bihor viza nerespectarea legii în Oradea şi în judeţ, unde multe administraţii sunt conduse de reprezentanţi ai PNL, situaţia e identică în toată ţara. O spune chiar subprefectul de Bihor, Emilian Pavel, numit anul trecut pe linie PSD: "În toată ţara situaţia e aceeaşi. Legea nu are normele prin care să se reglementeze schimburile de date între instituţii, de exemplu cum să aibă o primărie acces la bazele de date ale Finanţelor sau Poliţiei pentru a verifica un cazier fiscal sau un cazier judiciar".
Treceţi pe platforme!
De altfel, spune subprefectul, încă de dinainte de interpelarea lui Mang, Prefectura Bihor caută soluţii pentru ca oamenii şi reprezentanţii firmelor să nu mai fie puşi pe drumuri. "Chiar la iniţiativa mea, Prefectura a trimis la începutul lunii o circulară către toate primăriile şi serviciile deconcentrate din judeţ, dând termen pentru mai multe sarcini", spune Emilian Pavel.
Concret, cele 101 primării şi 52 de servicii deconcentrate trebuie să desemneze până la 28 februarie câte un responsabil pentru implementarea celor trei mari sisteme naţionale de digitalizare a serviciilor publice: PatrimVen (baza de date a ANAF privind veniturile şi proprietăţile cetăţenilor), PCUe (platforma unde fiecare primărie, dar şi prestatorii de servicii, se înscriu pentru a beneficia de servicii publice digitale) şi Ghişeul.ro (sistemul informatic pentru plata online a taxelor, impozitelor, amenzilor etc). "Până acum, doar 60 de primării din Bihor sunt înrolate în platforma PCUe şi încă nu ştim câte în Ghişeul.ro", spune subprefectul.
Pe de altă parte, prin aceeaşi circulară, Prefectura a cerut primăriilor şi serviciilor deconcentrate ca până pe 15 martie să completeze un formular online privind serviciile publice pe care le furnizează şi tipurile de documente pe care le eliberează, care necesită plata unor taxe şi dacă acestea pot fi plătite online, iar actele eliberate tot online.
Aprobarea, tot de la centru
"După centralizarea acestor date, vom identifica posibilitatea încheierii de protocoale între primării şi serviciile deconcentrate pentru ca acestea să aibă acces reciproc la bazele de date, justificat, controlat şi fără posibilitatea editării", spune subprefectul.
Ce înseamnă asta? De exemplu, dacă un cetăţean cere unei primării să-i rezolve o anumită problemă şi primăria trebuie să-i verifice proprietăţile, va putea accesa bazele de date ale Oficiului de Cadastru, dar nu le va putea modifica. De asemenea, spune subprefectul, "fiecare interogare a bazelor de date va trebui să lase o amprentă digitală, pentru a se şti cine şi pentru ce a accesat bazele de date, pentru a se preveni abuzuri".
Cea mai dificilă va fi nu atât stabilirea conţinutului protocoalelor de acces interinstituţional la bazele de date, ci obţinerea aprobărilor ordonatorilor de credite principali, adică din partea ministerelor, agenţiilor, oficiilor şi societăţilor naţionale. Odată obţinute, însă, ceea ce ar putea dura câteva luni, serviciile publice ale administraţiilor locale şi centrale ar putea fi digitalizate, iar oamenii şi firmele nu doar să facă plăţi, ci şi să obţină acte printr-un click. Unul, nu mai multe...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.