Tripla semnificație a datei de 9 Mai - Ziua Independenței de stat a României, Ziua Victoriei coaliției națiunilor unite în al Doilea Război Mondial și Ziua Europei - a fost marcată luni la Oradea cu o ceremonie desfășurată la statuia Ostașului Român din Parcul 1 Decembrie.
Prefectul Dumitru Țiplea fiind plecat la o întrunire națională a prefecților, onorul formațiunii militare l-a primit, alături de șeful Centrului Militar Județean, locotent-colonelul Adrian Călin Bretea, subprefectul Emilian Pavel, care astfel a îndeplinit atribuțiile de reprezentare a Guvernului. Din grupul de oficiali au mai făcut parte, de asemenea, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan, și viceprimarii Oradiei, Arina Moș și Marcel Dragoș.
„Sunt mândru”
După ce a ascultat în atitudine solemnă Imnul de Stat al României și Imnul Uniunii Europene, celebra Odă a Bucuriei, publicului prezent, format din circa 150 de persoane, cu tot cu membri ai unor partide și elevi de la câteva școli, i s-a adresat subprefectul Emilian Pavel, care s-a declarat onorat să facă acest lucru.
Vorbind despre importanța zilei, oficialul a arătat că „întreita semnificație ne obligă să ne uităm în trecut ca să evităm repetarea istoriei”, și s-a referit la actualitatea împovărată de războiul Rusiei asupra Ucrainei ca fiind „un moment dificil, incertit și instabilit în regiunea noastră”. „Sunt mândru de solidaritatea poporului nostru în sprijinul vecinilor ucraineni”, a spus subprefectul, cu referire la modul în care românii au primit refugiați din țara vecină invadată de ruși.
Pavel a ținut să își declare „respectul pentru ostașii români” căzuți în războaie, dar și aprecierea pentru „iscusința politicienilor postdecembriști” de a integra România în Uniunea Europeană și alianța nord-atlantică.
Identitate națională și europeană
După un Te Deum oficiat de capelanul Penitenciarului Oradea, preotul Bogdan Durgheu, profesorul Gabriel Moisa, de la Facultatea de Istorie a Universității orădene, a sintetizat și el tripla semnificație a zilei de 9 Mai, arătând că în prezent, pe lângă păstrarea identității naționale, românii își afirmă și identitatea europeană, pentru care primele demersuri au fost făcute în perioada pașoptistă și a Micii Uniri, pentru ca în 1877, la data de 9 Mai, prin Mihail Kogălniceanu, să fie declarată în parlamentul „micii Românii” independența de stat.
„Națiunea română în deplină consolidare avea toate ingredientele specifice unei națiuni europene, chiar dacă, din cauza suzeranității Imperiului Otoman, unele elemente nu s-au suprapus cu cele europene occidentale”, a spus istoricul, punctând că Independența câștigată în războiul din 1877-1878 urma Micii Uniri de la 1859 și avea să fie desăvârșită prin Unirea cea Mare de la 1918.
„O umbrelă care ne asigură prosperitate și democrație”
Ajungând la data de 9 Mai 1945, Gabriel Moisa a arătat că al Doilea Război Mondial a izbucnit din cauza politicilor revizioniste ale unor state, provocând mari pierderi de vieți omenești și distrugeri, ceea ce ar fi trebuit să constituie o lecție pentru contemporani. „E de neînțeles de ce unii nu învață din lecțiile trecutului”, a spus istoricul, cu trimitere la războiul de acum din Ucraina.
El a arătat că după finele celui de-al Doilea Război Mondial a urmat „construirea unei Europe fără război, a păcii și cooperării”, intenție ce avea să fie „instituționalizată”, pe 9 Mai 1950, prin celebra Declarație Schuman (a ministrului de Externe al Franței de la acea vreme, Robert Schuman), o pledoarie pentru o Europă unită și a dezvoltării armonioase a statelor europene.
„Uniunea Europeană este astăzi o umbrelă care ne asigură prosperitate și democrație”, a spus istoricul, întrebându-se retoric „care ar fi alternativa” și tot el răspunzând că „nici nu vreau să mă gândesc”. „E de neînțeles de ce unii nu învață din lecțiile trecutului”, a spus el.
În finalul ceremoniei, reprezentanții instituțiilor administrației centrale și locale, ai Garnizoanei Oradea, ai unor asociații precum Cultul Eroilor, ai unor partide și instituții de învățământ, au depus coroane, jerbe și buchete de flori pe soclul statuii Ostașului Român, iar apoi micile formațiuni militare au oferit tradiționala defilare în acordurile fanfarei Școlii de Pregătire a agenților Poliției de Frontieră Avram Iancu.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.