Biolog specializat în ecologie, dar și în formarea profesională a cadrelor didactice, considerat unul dintre fondatorii educației mediului din România, timișoreanul Nicolae Diminescu a vorbit, la un eveniment organizat în Bihor, despre cât de puțin discută oficialii din acest domeniu despre importanța lecțiilor despre natură.
Profesorul a pus punctul pe „i” spunând și că dascălii din toată țara evită să scoată elevii la lecții în aer liber, pentru că ei înșiși sunt slab pregătiți și nu ar putea răspunde întrebărilor.
Diminescu a participat la evenimentele organizate în Parcul Natural Apuseni cu prilejul Zilei Europene a Parcurilor, acolo unde a mai fost invitat un alt veteran al naturii ocrotite din România: profesorul Zeno Oarcea, întemeietorul rețelei de parcuri din țara noastră.
Omagiu pentru întreaga carieră
Evenimentele au avut loc marți, la sediul Administrației Parcului Natural Apuseni din Sudrigiu, dar și la Peștera Urșilor din Chișcău, iar lista invitaților a fost lungă, cuprinzând atât oficiali ai Ministerului Mediului și instituții de mediu din țară (Romsilva, ANANP), cât și reprezentanți ai celor 29 de parcuri naturale din România și diverși iubitori ai naturii.
Printre diferitele prezentări științifice, organizatorii au cuprins în program și două momente speciale: omagierea cu diplome de onoare a doi dintre profesorii „vitali” pentru natura protejată din România, ambii timișoreni: Zeno Oarcea, cel care, încă din anii comunismului, a creionat prima rețea de parcuri naturale din țară, și Nicolae Diminescu, considerat părintele ecologiei din România.
Amândoi au primit diplomele de la o vedetă a folclorului românesc, solistul Nicolae Furdui Iancu, cel care din 2010 este și ambasadorul Parcului Natural Apuseni.
Ajunși la vârste venerabile, Zeno Oarcea (foto jos) având 92 de ani, iar Nicolae Diminescu 82, cei doi profesori au încă mintea limpede și trupurile agere, probabil o dovadă că viața petrecută în natură este una care asigură longevitate și, mai ales, sănătate.
Nu avem educație ecologică
După ce a primit diploma pentru întreaga sa activitate, Diminescu a avut o scurtă cuvântare, în fața unui public restrâns, însă, pentru că o mare parte din participanți, crezând că evenimentul s-a încheiat odată cu înmânarea diplomei, s-au grăbit să iasă din sală. Printre cei care au absentat s-au aflat taman oficialii pe care profesorul i-a pomenit.
„S-a vorbit prea puțin astăzi despre educația ecologică. Din păcate, școala românească face numai informare, nu este dublată de sentimente, de terapia simțurilor, așa cum se face în Franța, unde copiii gustă natura, pipăie natura. Educația românească nu se transformă în comportamente, conduite ecologice”, a spus profesorul.
Pe bună dreptate, Diminescu a spus că fiecare din cele 29 de parcuri naturale ale României ar trebui să aibă angajați responsabili de educația ecologică, iar în locul centrelor de vizitare, adesea închise și inutile, să aibă centre de educație ecologică, prin care să-i învețe pe oameni cum să guste și să respecte natura. Specializat și în formarea profesională a cadrelor didactice, timișoreanul a spus că a aflat chiar de la ele de ce nu mai scot copiii în natură, pentru lecții de biologie, chimie, fizică, așa cum odinioară se obișnuia: „Mi-au spus că dacă ies în natură, copiii au întrebări, vor să știe și ce-i aia, și ce-i cealaltă și cealaltă, iar ei nu știu să răspundă”.
Dezamăgit de calitatea dăscălimii din România, profesorul a concluzionat că s-a pierdut legătura cu natura, iar oficialii țării, inclusiv președintele Klaus Iohannis, au programe doar pentru schimbările climatice sau programe de dezvoltare durabilă, ratând esențialul: educația ecologică reală, nu pe hârtie.
Pledoarie pentru Parcul Făgăraș
La rândul său, profesorul Zeno Oarcea, cel care, în urmă cu zeci de ani, bătea la pas pădurile virgine ale României, convingându-se de importanța lor și schițând pe hârtie, la începutul anilor ’70, prima rețea a parcurilor naturale a țării, cu 13 asemenea zone și care a devenit realitate la mulți ani după căderea comunismului, le-a vorbit celor prezenți despre cariera sa. Timișoreanul a povestit cum stătea cu săptămânile în munți, ca să inventarieze pădurile, cum a fost invitat în Franța și în America, pentru a se documenta despre parcurile naturale de acolo și cât de greu l-au lăsat autoritățile comuniste să meargă, dar și ultimul său vis: ca autoritățile să înființeze Parcul Național Făgăraș.
„Aveți în fața dvs. un om fericit, pentru că visele de-o viață, poate prea multe vise și prea multă viață, s-au realizat prin aceste parcuri naționale. Să mă iertați că încă mai am vise. Unul din acestea este legat de un potențial parc care ar întregi acest sanctuar: Parcul Național Făgăraș. Este poate o lipsă a mea că atunci când am propus rețeaua, nu l-am inclus, că nu aveam argumente științifice, nu era înconjurat de păduri virgine, dar este poate cel mai mare și cel mai important parc național pe care îl putem avea în această țară. Las moștenire generațiilor care urmează sarcina de a se zbate pentru a crea acest parc”, a spus Oarcea.
De altfel, înființarea Parcului Făgăraș este cerută de ecologiști de ani de zile, fără însă ca autoritățile să răspundă acestei solicitări.
În finalul cuvântării sale, profesorul Oarcea a mai mărturisit o întrebare pe care și-o pune: „Mă întreb dacă strănepotul meu, care are acum 4 ani, când va ajunge la 70 de ani, va mai exista spiritualitate și sanctuarele din natură. E o întrebare nu știu dacă voi primi un răspuns”.
(sursa foto: Parcul Național Făgăraș / Facebook)
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.