Interviu cu şeful IŞJ Bihor, Alin Novac Iuhas: "Învăţământul bihorean este de calitate"

Pentru prima oară din 2011 încoace, de când Bacalaureatul e supravegheat cu camere video, rezultatele în Bihor n-au mai fost o surpriză neplăcută.

Dacă anul trecut promovau puţin peste jumătate dintre absolvenţii de liceu, vara aceasta procentajul a urcat spectaculos la 69%, iar note bune s-au consemnat şi la Evaluarea Naţională, ceea ce - susţine inspectorul şcolar general Alin Novac Iuhas - ar fi un semn că atât profesorii, cât şi elevii au înţeles că trebuie să muncească mai mult.

Contrar opiniei multor părinţi, ba chiar şi dascăli, şeful IŞJ Bihor nu crede că programele şcolare sunt prea încărcate, nici că elevii care vor note mai mari trebuie neapărat să ia ore în particular, dar nici că părinţii greşesc adunând bani pentru fondul clasei ori al şcolii...

Şcoli... extreme

- Anul acesta au fost medii mari în Bihor la Evaluarea Naţională şi la Bac. Care este explicaţia? Brusc au învăţat elevii mai bine sau, cum spun mulţi, subiectele au fost mult mai uşoare?

- La preluarea mandatului, am considerat examenele naţionale o prioritate, iar rezultatele măsurilor pe care le-am luat sunt vizibile. Pe lângă programul de pregătire suplimentară pe care toate şcolile l-au avut, toţi colegii şi candidaţii au ajuns la concluzia că fără implicare şi fără studiu nu putem creşte nivelul de performanţă. Eu spun că şi implementarea catalogului electronic la liceu a condus la creşterea nivelului, ca de altfel şi la reducerea absenteismului. Faptul că obţinem foarte multe note bune demonstrează că învăţământul bihorean este de calitate.

- Care sunt, prin prisma acestor rezultate, cele mai bune şcoli din judeţ?

- La Bacalaureat avem procent de promovare de 100% la Liceul Teologic Baptist Emanuel, Liceul Teologic Penticostal Betel şi Liceul German Friedrich Schiller. Procente foarte bune au obţinut şi Colegiul Naţional Emanuil Gojdu - 99,5% (aici un singur candidat nu a promovat), Liceul Teoretic Aurel Lazăr, care a fost în top şi anul trecut, Colegiul Naţional Iosif Vulcan, Colegiul Naţional Mihai Eminescu, care, alături de Colegiul Sf. Sava din Bucureşti, este pe locul întâi în ţară prin prisma celor patru medii de 10. La Evaluarea Naţională, unităţi cu promovare 100% sunt Colegiile Gojdu şi Eminescu, Liceele Don Orione, Ortodox Roman Ciorogariu, Liceul Betel, Ady Endre, Aurel Lazăr, precum şi Şcoala Gimnazială Dacia, iar în mediul rural cele din Şimian, Sălişte de Vaşcău, Lazuri de Beiuş, Tărian.

- Dar cele mai slabe?

- La Evaluarea Naţională, rată de promovare de 0% avem la Liceul Tehnologic Cadea, la Şcoala Toldy Sânnicolau de Munte şi la Gepiu. În aceste şcoli vom interveni cu măsuri de creştere a performanţei şi sunt sigur că va ajuta şi implementarea la nivelul clasei a VIII-a a catalogului virtual. La Bacalaureat, îmbucurător este că nu mai avem unităţi cu 0% procent de promovare. Procente mai scăzute au liceele din Cadea - 14%, Bratca - 20%, şi Şuncuiuş - 25%, Colegiul Tehnic Constantin Brâncuşi - 21%, şi Liceul Tehnologic nr. 1 Salonta - 30%.

- Bun, şi astea vor funcţiona în continuare la fel? Vor tot produce rateuri?

- Liceul din Cadea, de exemplu, are ultimele clase de liceu, apoi se va axa pe şcoală profesională. Aceasta va fi direcţia mai multor licee cu rezultate slabe.

Toleranţă zero la fraudă

- Anual, mulţi absolvenţi de liceu nici nu se înscriu la Bacalaureat, convinşi că nu vor promova. Ce se întâmplă cu ei? Dar cu cei care pică repetat examenul?

- O parte intră direct pe piaţa muncii, considerând probabil că nu au nevoie de acest examen al maturităţii. Alţii aleg postlicealul, unde nu au nevoie de diplomă. Eu îi îndemn pe toţi să încerce să finalizeze ciclul liceal.

- De ce nu sunt consiliaţi elevii la terminarea gimnaziului? Poate că, în loc să rateze la Bac, mulţi ar putea învăţa o meserie făcând şcoli profesionale, nu licee...

- Se face consiliere şi orientare în carieră cu toţi elevii claselor a VIII-a. Tocmai de aceea sunt elevi care nu se mai prezintă la Evaluarea Naţională, preferând învăţământul profesional.

- Este şcoala prea grea? Ar trebui redus numărul de ore sau de materii?

- Eu nu cred că este grea sau că avem un program încărcat care afectează performanţele şcolare. Din contră, cred că implicarea elevilor în cât mai multe activităţi este benefică.

- În ultimii ani, Bac-ul a prilejuit în Bihor numeroase scandaluri, dar anul acesta a fost linişte totală. Chiar n-a mai dat, n-a mai cerut şi n-a mai primit nimeni "atenţii"?

- Şi anul trecut a fost la fel. Şi acum, şi în 2016, la instruirea preşedinţilor de examen, le-am cerut rigurozitate, responsabilitate şi toleranţă zero faţă de tentativele de fraudă, dar în acelaşi timp o atmosferă caldă în sălile de examen.

Contribuţia părinţilor nu e obligatorie

- În multe şcoli încă se adună fondul clasei şi fondul şcolii, mascat, sub forma unor sponsorizări ale asociaţiilor de părinţi. Vi se pare normal? Pe ce merg banii?

- Alături de partenerii noştri, părinţi şi comunitate, ne dorim condiţii cât mai bune pentru copiii noştri. Eu nu cred că şcoala e implicată în colectarea unor sume de bani. Dar, desigur, asociaţiile de părinţi sprijină orice demers al şcolii, iar acest ajutor ne bucură. Toate aceste asociaţii au personalitate juridică, nu fac nimic de capul lor, ci într-un mod transparent. Contribuţia părinţilor nu e obligatorie.

- Cât de bine sau slab dotate sunt şcolile şi grădiniţele din Bihor?

- Sunt şcoli bine dotate şi şcoli mai slab dotate. E un punct la care lucrăm şi vom lucra mulţi ani. Aici intervine şi sprijinul administraţiei locale.

- În fiecare toamnă ne amintim că şcolile şi grădiniţele din sate nu au autorizaţii sanitare pentru că, de pildă, WC-urile sunt în curţi. De ce nu sunt modernizate?

- Tot timpul purtăm discuţii cu administraţiile locale pe acest subiect. Eu cred că toţi primarii, după posibilităţi, se implică în crearea unor condiţii mai bune.

Se poate fără meditaţii

- Anul trecut, UDMR v-a ameninţat cu proteste de stradă, cerând mai multe clase maghiare, deşi numărul elevilor scade continuu. Ce aţi negociat anul acesta?

- Nu m-a ameninţat nimeni cu niciun protest, au fost discuţii, nu negocieri. Ca anul trecut, şi acum, la analiza planului de şcolarizare, am luat în calcul numărul de clase realizate cu un an înainte şi faptul că o parte dintre copiii care termină o şcoală în limba maghiară continuă la un liceu român. Ca regulă, încercăm reducerea numărului de clase în toate unităţile.

- Urmează titularizarea profesorilor. Câte posturi se scot la concurs anul acesta în judeţ? Câte sunt pentru profesorii români şi câte pentru maghiari?

- Avem 57 de posturi titularizabile, din care 31 pentru clase cu predare în limba română şi 26 în clase de minorităţi, din care cele mai multe - 15 - la clase de maghiară.

- Sunt pregătiţi tinerii absolvenţi să ajungă profesori? Dvs. v-aţi lăsa copilul pe mâna unei învăţătoare sau a unei profesoare proaspăt ieşite din facultate?

- Da, o spun ferm. Toţi cei care vor lua note bune şi vor ajunge la catedre cu siguranţă îşi merită locurile.

- Chiar aşa: copilul dvs. se plânge de şcoală, de profesori, de programa încărcată?

- Nu se plânge. Mă declar un părinte fericit, am un copil bun la învăţătură şi cuminte.

- Mulţi părinţi îşi trimit copiii la meditaţii pe considerentul că la şcoală nu se pregătesc destul. Cât de morală e această practică? Se poate face performanţă fără meditaţii?

- Fiecare şcoală are un program de pregătire suplimentar, care nu este obligatoriu. Eu sunt convins că orice elev poate promova cu note foarte bune dacă învaţă ce se predă la şcoală şi face această pregătire suplimentară. Unii părinţi însă îşi doresc mai mult.

Şcolile private, o concurenţă bună

- Recent, la Colegiul Mihai Viteazul nişte eleve şi-au bătut o colegă. Cum s-a soluţionat cazul? Şi cât de frecvente sunt asemenea scene în şcolile bihorene?

- În afară de acest episod regretabil, în Bihor nu am avut incidente majore. Finalul acestui caz a fost că unităţile de învăţământ au făcut cercetarea disciplinară, iar consiliul clasei a luat faţă de cei vinovaţi măsuri conform Statutului Elevului, de scădere a notei la purtare şi de mutare în altă clasă, ţinând cont că incidentul nu s-a petrecut în şcoală.

- IŞJ va organiza o nouă rundă de concursuri pentru şcolile cu directori interimari. S-au pregătit mai bine pretendenţii decât la cel din iarnă? La ce să ne aşteptăm, câţi membri sau simpatizanţi ai PSD vor deveni directori?

- Cât sunt de pregătiţi se va vedea după proba scrisă. Şcolile trebuie conduse de oameni care îşi doresc aceste funcţii şi care au cunoştinţe. Nu cred că cineva poate spune despre mine că am încercat să promovez oameni după alte criterii.

- În Oradea urmează să se deschidă prima şcoală internaţională. Cum vi se pare ideea?

- Dacă va duce la o dezvoltare a comunităţii, este o idee foarte bună. Să vedem rezultatele.

- Ce control are Inspectoratul Şcolar în şcolile şi grădiniţele private? Se învaţă aici mai multă carte?

- Toate sunt incluse în reţeaua şcolară şi le monitorizăm. Sunt unităţi în care nivelul de performanţă este bun, ceea ce creează învăţământului de stat o concurenţă benefică.

- Dacă aţi fi ministru al Educaţiei, ce aţi schimba în învăţământul românesc?

- Eu pot să vorbesc doar prin prisma funcţiei mele, nu altfel. Iar în învăţământul bihorean cred că se văd schimbări.