Interviu cu prefectul Ioan Mihaiu: "Doar sper, nu mai promit nimic în domeniul infrastructurii"

Numit în primăvara anului trecut, prefectul Ioan Mihaiu a răspuns provocării BIHOREANULUI de a face o "dare de seamă" asupra activităţii de aproape un an şi jumătate, mai ales în ce priveşte implicarea sa în problemele de infrastructură. Oficialul înşiră motivele pentru care, deocamdată, n-a reuşit să urnească proiectele importante, vorbeşte despre promisiunile repetate "de la Centru", dar şi despre cum apreciază prestaţia instituţiilor guvernamentale din judeţ, relaţia cu autorităţile locale şi posibila candidatură la Primăria Oradea în 2020.

- La instalare, în mai 2017, aţi enunţat ca prioritate personală rezolvarea problemelor de infrastructură ale judeţului, iar în iulie, împreună cu ministrul Transporturilor şi şeful CNAIR, aţi anunţat că "s-au deblocat toate proiectele". Spuneaţi că pe 15 decembrie 2017 vom avea constructori şi că la finele anului 2020 vom circula de la Oradea la Cluj pe autostradă. A trecut un an şi... nimic.

- Eu am fost şi rămân un optimist, iar chestiunea infrastructurii rămâne tema mea nr. 1. Problema cu autostrada e că s-au lungit licitaţiile. Au fost probleme cu caietul de sarcini încă de la început, înainte de licitaţie, nu le-a convenit firmelor interesate una-alta, apoi au fost cereri de clarificări din partea potenţialilor ofertanţi, iar după depunerea ofertelor au urmat clarificări cerute de CNAIR. Între timp, unele firme au contestat în instanţă procedura. În prezent aşteptăm să fie declarate firmele câştigătoare. Doar sper, nu mai promit nimic în domeniul acesta al infrastructurii. Ceea ce promit e că nu scap de sub atenţie problema. De altfel, cu Ministerul Transporturilor discut cel mai des.

- O altă promisiune era că în primăvara anului trecut încep lucrările la centurile Beiuş şi Aleşd, pentru care există finanţare UE, nefolosită însă. Nici asta nu s-a întâmplat.

- Întârzierile au apărut şi pentru că au fost multe schimbări în ministere şi în CNAIR. Ceea ce discuţi la un moment dat cu un ministru, care apoi se schimbă, nu mai ai ulterior cu cine să discuţi, trebuie să reiei toate discuţiile de la capăt. La centura Aleşdului s-au reluat procedurile, cu Beiuşul suntem mai avansaţi şi sperăm să auzim veşti bune, la fel şi despre centura Săcueniului, prevăzută să fie cuprinsă în buget, ca finanţare, anul viitor.

"Mingea este la ei"

- Tot anul trecut mai spuneaţi că în această primăvară va fi gata DN76 în Bihor. Între timp, pe tronsonul Vârfurile, unde CNAIR a reziliat contractul Construct Mod şi apoi a avut loc şi o alunecare de teren, nu s-a mai mişcat nimic din toamna lui 2017. De ce?

- Pe Vârfuri ne-a încurcat şi neînţelegerea între firme, şi alunecarea de teren. Noi am încercat să ne încadrăm pe situaţie de urgenţă, pentru ca tot de urgenţă să se repare, dar nu am reuşit, aşa că acum lucrarea este din nou scoasă la licitaţie de către CNAIR pentru tronsonul Ştei - Vârfuri. Mingea este la ei, la Minister, la CNAIR. Pentru celelalte tronsoane de pe DN 76 licitaţiile sunt organizate de Regionala de Drumuri Cluj, iar eu zic, fără promisiuni, că în 2-3 săptămâni o să înceapă lucrul între Oradea şi Bitii, unde se fac consolidări laterale, şanţuri, podeţe şi strat asfaltic de uzură. Am discutat cu dl director Radu Băruţa (n.r. - şeful DRDP Cluj) ca până la sfârşitul anului să încercăm să facem licitaţia şi pentru celelalte două tronsoane, pentru ca la primăvară să înceapă lucrul efectiv.

- Despre electrificarea CF Episcopia Bihor - Cluj, ministrul Transporturilor spunea, tot anul trecut, că în vara aceasta se va lansa proiectarea şi execuţia. Ce a "deraiat"?

- Nu cunosc, în această problemă nu am primit informaţii de la Căile Ferate.

- Ce ştiţi despre Sala Sporturilor promisă de Guvern? Municipalitatea mută curând Piaţa Obor, dar firma angajată de Compania Naţională de Investiţii n-a făcut nici proiectul tehnic...

- Există o colaborare foarte bună între Primărie şi Guvern pentru Sala de Sport, dar Primăria a solicitat ca sistemul de încălzire şi aer condiţionat să fie trecut pe apă geotermală. Ca urmare, sunt două probleme: modificarea proiectului şi costurile, care s-au estimat să fie mai mari decât cele trecute în licitaţie. De câteva luni se studiază dacă se va putea schimba soluţia sau nu, dar alte probleme nu există.

"M-am implicat cu ce am putut"

- La instalare spuneaţi că veţi analiza activitatea fiecărui director de servicii guvernamentale deconcentrate. Aţi făcut-o? Cu ce concluzii? Daţi-ne un "cap"...

- Cred că şi atunci aţi reţinut că nu dau cu pumnul în masă. Nu sunt adeptul războiului, eu vreau să rezolv probleme. Au fost instituţii cu probleme şi eu m-am implicat cu ce am putut.

- La ce instituţii aţi remarcat o activitate bună şi la care din contră?

- Nu pot să fac o asemenea clasificare.

- Predecesorul dvs a deschis presei reuniunile Colegiului Prefectural, permiţând jurnaliştilor să pună întrebări directorilor. De ce aţi schimbat regula? Şi de ce preferaţi informarea prin comunicate? De pildă, ultima vizită a şefului CNAIR a fost fără presă...

- Sunt lucruri diferite. Când sunt vizite de la nivel central - un ministru, un secretar de stat, directorul CNAIR - ei hotărăsc dacă discuţiile sunt publice, cu presă. Aşa a fost şi la vizita şefului CNAIR, şi la doamna secretar de stat Lilla Debelka (n.r. - care a făcut la Oradea o "dezbatere publică" fără public, cu reprezentanţi PSD). În ce priveşte Colegiul Prefectural, în cei 15 ani în care am participat la şedinţe ca director la Finanţe, eu nu-mi amintesc ca în timpul prezentărilor presa să fi pus întrebări. După ce am venit prefect, am întrebat colegii din Prefectură, din alte judeţe, şi din Ministerul Administraţiei dacă presa poate pune întrebări în timpul şedinţei. Mi s-a răspuns că nu. Presa poate formula întrebări după şedinţă.

"Sunt foarte mulţumit"

- Toamna trecută aţi participat la intervenţia de după furtuna care a omorât un om la Bulz. Luna trecută, la Palatul Episcopiei Greco-Catolice nu aţi fost văzut decât a doua zi. Nu eraţi în oraş?

- Nu am fost în oraş, dar am venit. Am trecut puţin prin Piaţa Unirii, după care am venit la Prefectură, pentru că Poliţia, ISU şi Jandarmii ştiau ce aveau de făcut în teren. De la Prefectură am ţinut legătura cu Ministerul, cu Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, cu televiziunile.

- Sunteţi mulţumit de eficienţa pompierilor şi acum, după ce au apărut numeroase comentarii şi imagini care demonstrează că au avut multe "bâlbe"?

- Sunt foarte mulţumit. Bâlbe pot fi, când discutăm de peste 100 de pompieri normal că la unul, doi, trei poate apărea o greşeală, că unul se sperie de ceva, că altul din grabă uită să dea drumul la apă, dar acestea sunt erori minore şi umane, care pot apărea şi vor apărea oricând. Activitatea ISU per ansamblu a apreciat-o însă toată lumea, pentru că în timp scurt s-a reuşit să se localizeze incendiul, să nu se extindă, şi nu au existat victime.

- După incendiu aţi spus că ultimele dotări ISU datează din 2016 şi că acum ar fi promisiuni pentru noi autoscări. Aveţi detalii?

- Dl Raed Arafat mi-a spus că, la cum merge licitaţia, un prim lot de 60 de autoscări ar trebui să intre în ţară până la sfârşitul anului şi cu siguranţă vom avea una. Dar, apropo de autoscări, au fost două la intervenţie şi nu cred că ar fi avut loc mai multe.

"S-au achitat toate despăgubirile"

- Guvernul a fost avertizat de Comisia Europeană despre pericolul pestei porcine încă din primăvara lui 2017 şi totuşi la noi virusul face ravagii. Sunteţi satisfăcut de ANSVSA Bihor?

- Sunt foarte mulţumit. Permanent m-au pus la curent cu numărul porcilor care au murit şi au fost pe fază, au luat probe pentru analize, iar când au confirmat virusul au acţionat rapid. În cele trei localităţi unde s-au omorât toate animalele (n.r. - Olosig, Abrămuţ, Albiş) s-a luat o decizie bună, pentru că ultimele focare au fost confirmate pe 7 august, în 9 august am început operaţiunea şi în 14 am terminat-o, iar pe 15 au venit noi confirmări privind existenţa virusului, pe probe luate anterior. De atunci n-a mai fost niciun focar. Suspiciuni au mai fost şi s-au mai luat probe, chiar ne-am speriat, dar din fericire nu s-au confirmat.

- De ce v-aţi speriat? Erau în alte zone ale judeţului?

- Ne-am îngrijorat, acum, în septembrie, pentru că era vorba de Curăţele şi Holod, ceea ce ar fi însemnat o extindere. Din fericire, nu s-au confirmat. Vreau să subliniez că s-au achitat toate despăgubirile, pentru toate cele 1.372 animale.

- Ce noutăţi aveţi în problema depozitelor de reziduuri petroliere toxice de la Derna?

- Faţă de ceea ce a spus doamna ministru Graţiela Gavrilescu (n.r. - ministrul Mediului) la vizita de luna trecută nu sunt noutăţi, se caută soluţii de finanţare pentru neutralizarea lor.

Cu ochii pe Oradea

- La debutul în funcţie v-aţi descris lipsit de "atitudine conflictuală" şi aţi promis echidistanţă, dar de atunci aţi atacat mai multe hotătâri ale Consiliului Local Oradea, de pildă cea privind Regulamentul asociaţiilor de proprietari, după care aţi pierdut procesul. V-a sugerat cumva PSD Bihor asemenea demersuri?

- Niciunul nu mi l-a sugerat PSD Bihor. E adevărat că am avut sesizări de la PSD, dar nu au fost singurele, am primit şi de la celelalte partide, şi de la consilieri, pentru că în păienjenişul hotărârilor de consilii şi dispoziţiilor de primari - şi sunt vreo 40.000 pe an -, dacă nu ai informaţii din interiorul consiliilor nu ai cum să-ţi dai seama ce a vrut Consiliul cu o hotărâre sau primarul cu o dispoziţie. Şi înaintea mea s-au atacat într-o veselie HCL-urile din Oradea.

- Ce alte HCL ale CL Oradea veţi mai ataca în contencios?

- E posibil s-o atacăm pe cea privind regimul de înălţime. Nu poţi sancţiona prin supraimpozitare proprietarul unui imobil construit legal. Ah, că pe viitor poţi să nu mai autorizezi decât clădiri cu un anumit regim de înălţime, asta e altceva...

- Dar la Consiliul Judeţean nu aţi găsit nicio nelegalitate? De pildă, recent, în hotărârea privind reorganizarea?

- Încă este în studiu. Dacă am sesizări...

"V-am dat bani, avem alte pretenţii"

- Ca fost şef al Administraţiei Finanţelor Bihor şi ca prefect în funcţie, ce informaţii aveţi despre existenţa surselor financiare pentru plata salariilor până la finele anului? Sunt sau nu bani destui?

- Sunt, şi vă spun şi de ce: în ultimii ani a fost tot timpul o creştere a încasărilor la buget. Mai mult, şi prin reducerea taxelor s-au majorat încasările, deci părerea mea este că se vor acoperi cheltuielile cu salariile.

- Vi se pare normal ca un bugetar să aibă leafă cu 60% peste un angajat din sectorul privat? Va rezolva acest lucru criza forţei de muncă de care se plâng angajatorii?

- O bună perioadă, salariile în privat erau cu 60-100% mai mari decât la bugetari. Bugetarilor tot li s-a pretins să facă mai mult, în fiecare campanie s-a promis că vor primi salarii mai mari, şi n-au primit. Eu zic că, împreună cu reducerea taxelor, creşterea salariilor a fost o măsură curajoasă a Guvernului: v-am dat bani, dar de-acum avem alte pretenţii!

- Dar a crescut calitatea serviciilor publice în sănătate, în educaţie, în administraţie?

- A crescut prea puţin. E adevărat că pe cei din sectorul de stat îi urneşti mai greu decât pe cei din privat, însă eu asta pretind oriunde apuc să discut cu o instituţie: de-acum încolo, pentru că aţi primit salarii mai mari, avem pretenţii să creşteţi calitatea. Pentru că acum poţi!

- Fiul dvs. a devenit funcţionar public la Primăria Sânmartin. Se pregăteşte de o carieră la stat după un transfer la o instituţie publică, aşa cum se spune?

- Da, se pregăteşte de o carieră în administraţie. Oricine intră în administraţie cred că se gândeşte la o carieră.

"Să fim uniţi"

- Ce relaţie aveţi cu PSD?

- Una foarte bună. A fost o relaţie bună de ani de zile, la fel ca şi cu PNL, PD, UDMR.

- Este posibil ca în iunie 2020 să fiţi candidatul PSD la Primăria Oradea?

- Nu am luat această decizie şi nu am pregătit-o pentru că, repet, cât voi sta aici vreau să fac ceva.

- Regretaţi că sunteţi prefect în loc să fi rămas director la Finanţe?

- Din punct de vedere al comodităţii, mă gândesc la faptul că la Finanţe aveam o experienţă, da. Dar din punctul de vedere al provocărilor, al faptului de a putea face ceva la nivel de judeţ, nu regret.

- Ar mai fi chestiuni de lămurit? Sau dacă aveţi un mesaj pentru bihoreni...

- Mesajul meu e să fim uniţi, pentru că au fost, sunt şi vor fi diverse provocări de a ne dezbina. Bihorul e privit în ţară ca o oază de normalitate - etnic, social şi religios - şi mi-aş dori să rămânem cel puţin la nivelul acesta.