Interviu cu Mihai Jurca, preşedintele APTOR: "Vreau ca localnicii şi turiştii să simtă că Oradea e vie!"

Orădenii care vor să rupă rutina "serviciu-acasă" simt de ceva vreme diversificarea ofertei de evenimente organizate în oraş, precum şi creşterea calităţii lor. Unul dintre principalii "vinovaţi" este Mihai Jurca, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Turismului în Oradea şi Regiune, responsabil cu dezvoltarea turistică a oraşului.

Activ şi implicat, acesta vrea să sporească şi mai mult atractivitatea festivalurilor locale, iar pentru a aduna experienţă a lucrat recent ca voluntar la Untold Festival, eveniment de amploare internaţională. În interviul acordat BIHOREANULUI, dezvăluie care îi sunt planurile pentru Oradea...

Fără bâlciuri

- Coordonaţi de doi ani evenimentele oraşului. Cum preferă orădenii să se distreze? Ce aşteaptă de la Primărie?

- Orădenii aşteaptă şi mai multe evenimente, sportive, culturale, iar preferinţele sunt diverse. Am văzut că preferă să se distreze într-un loc curat, cu muzică în vogă, chiar şi cu invitaţi mai puţin cunoscuţi, dar care creează atmosferă. Orădenii apreciază mult atmosfera, feeling-ul unui eveniment. De aceea Street Food Festival este unul dintre cele mai de succes.

- Se vede că evitaţi organizarea unor festivaluri tipice, cu mititei şi bere. Vreţi să schimbaţi gusturile orădenilor?

- Gusturile orădenilor nu s-au schimbat, ci poate până de curând nu au avut posibilitatea să şi le manifeste. Nu excludem nici micii, nici berea, dar organizăm un pic altfel evenimentele, să fie curate, să nu mai arate a bâlci. Mulţi spun că la evenimentele noastre, pentru un timp, nu se simt în Oradea, ci în concediu, ca într-un oraş din vestul Europei.

- Anul acesta, bugetul pentru evenimente şi promovare a oraşului a fost dublat, ajungând la 4 milioane lei. Care a fost strategia? Pe ce sunt cheltuiţi banii?

- Când proiectele de infrastructură - Piaţa Unirii, Aquapark-ul, Cetatea - au fost aproape finalizate, am început să lucrăm la partea de promovare a oraşului şi de îmbogăţire a acestuia cu evenimente. Banii de anul acesta se duc pe evenimente mai multe, avem un calendar mai generos, şi pe consacrarea unora deja tradiţionale, cum ar fi Oradea Summer Film, Toamna Orădeană şi Târgul de Crăciun. Se spunea că vara oraşul moare. Am pornit pe principiul că, din aprilie până în octombrie, atât localnicii, cât şi turiştii trebuie să aibă posibilitatea de a simţi că Oradea e vie.

- Cum v-a venit ideea să aduceţi la Oradea Street Food Festival? Şi ce aţi îmbunătăţi la "reţetă"?

- Am vrut să îmbunătăţim oferta culinară a Toamnei Orădene de anul trecut. Din acest punct de vedere, festivalul suferea, având aer de bâlci. Am vrut să schimbăm faţa evenimentului, dintr-unul obosit, cu cerşetori şi vânzători de sutiene, într-unul în care oamenii chiar se bucură de oraşul lor. Am avut 60.000 de participanţi în 4 zile, iar anul acesta Oradea a fost primul oraş din caravana naţională Street Food. Pe viitor aş vrea să aducem mai mult gustul oraşului în festival. Avem deja orădeni cu standuri, cum ar fi cel al restaurantului MEATic.

"Cetăţii îi lipseşte un univers propriu"

- Se tot spune că în Oradea nu există evenimente culturale. Puteţi contrazice această părere?

- Da. Deşi Primăria nu are în subordine instituţii de cultură, organizează totuşi evenimente importante pe acest palier. După mine, cel mai important este European Music Open. De asemenea, susţinem Festivalul Internaţional de Teatru Scurt, aducem Târgul Gaudeamus, am organizat săptămâna trecută în Parcul Cetăţii un concert cu muzică simfonică al Orchestrei de Tineri din Chişinău. Da, în alte oraşe instituţiile de cultură sunt mai active. Spre exemplu, Filarmonica din Timişoara are concerte şi turnee pe toată perioada verii.

- Municipalitatea a fost acuzată că lasă Cetatea într-un con de umbră, fixând cele mai importante evenimente în Piaţa Unirii. Cum alegeţi locaţiile?

- Cetatea nu este şi nu va fi exclusă din strategia de evenimente. Stabilirea locaţiilor o facem, însă, în funcţie de profilul evenimentului şi de nevoile lui logistice. În Cetate am făcut Kids Fest, Festivalul Medieval, şi tot acolo s-au ţinut Zilele Sfântului Ladislau. Dar evenimentele nu ar trebui să fie singura soluţie pentru Cetate. Lipseşte un mic univers propriu al Cetăţii. Când se vor deschide 2-3 terase, un restaurant, mici zone cu activităţi, oamenii nu doar că vor vizita sporadic Cetatea, ci vor avea motive să meargă zilnic acolo.

- Aţi colaborat cu Consiliul Judeţean la târguri de turism şi la alte evenimente. Ce s-a întâmplat la Carnavalul Florilor? De ce v-aţi separat?

- Cred că la asta vă pot răspunde cei de la CJ Bihor, pentru că de acolo a venit nemulţumirea. De la început le-am prezentat deschis şi onest cum vrem să organizăm evenimentul, cine ne sunt partenerii. Mi-au spus că vor participa. Apoi, am simţit un patos din partea lor, nu ştiu de ce. Aş putea face speculaţii şi să spun că este politică, dar nu asta e menirea mea. În schimb, am colaborat foarte bine cu Primăria Debreţin, am semnat un contract în limba engleză, au rulat filme de prezentare ale Oradiei în Carnavalul Florilor de la ei...

"Onestitatea e mai bună decât un eveniment stufos"

- Urmează câteva weekend-uri dedicate minorităţilor etnice locale. Cum vor fi evenimentele? Ce v-a determinat să le includeţi în calendarul APTOR?

- Este vorba de comunităţi importante pentru Oradea, era normal să le alocăm evenimente specifice. În cadrul acestora, vom încerca să reflectăm istoria şi tradiţiile lor, cu mâncare, muzică, meşteşuguri, cultură. În weekend-ul evreiesc, de pildă, în parteneriat cu Ambasada Israelului, vom avea în Sinagogă şi proiecţii de filme.

- Între 5 şi 8 octombrie e anunţată Toamna Orădeană. De ce aţi redus festivalul la doar patru zile? Ce evenimente şi ce invitaţi vom avea?

- Unele dintre cele mai mari festivaluri din lume ţin patru zile. Pe foaie am putea face un eveniment de trei săptămâni, dar ar fi diluat. Onestitatea e mai bună decât un eveniment stufos. În cele patru zile vrem ca orădenii să simtă că este sărbătoarea oraşului lor. Toamna Orădeană va fi organizată cum n-a mai fost până acum, dar deocamdată nu pot intra în detalii. Pot să confirm că între invitaţi se numără Delia şi Smiley. Nu va mai fi Street Food Festival, dar vom avea food-truck-uri cu preparate diverse, cu gusturi locale.

- Ce mai pot aştepta orădenii anul acesta în privinţa evenimentelor?

- În octombrie vrem să facem WineFest, un eveniment cu actorii importanţi de pe piaţa locală a vinului, avem aici compania ReWine, producători autohtoni, precum şi un centru de cultură şi civilizaţie a vinului, Millesime. De Ziua Naţională vom avea un spectacol folcloric, iar apoi Târgul de Crăciun. Pot anunţa că anul acesta vor reveni Ioan Bocşa şi Ansamblul Icoane. Lucrăm deja la felul în care va fi organizată Piaţa Unirii, la decoruri, încercăm să fim mult mai buni decât anul trecut.

Aproape 200.000 de turişti

- Vin turişti în Oradea? Dacă da, de unde? Ce-i atrage la noi şi ce ne reproşează?

- Anul trecut ne-au vizitat peste 190.000 de turişti, iar anul acesta trendul este ascendent. Majoritatea sunt români, zborurile low cost de la Bucureşti fiind un factor important. Piaţa bucureşteană e mare şi bogată, de aceea insistăm pe ea, inclusiv printr-o campanie de promovare în parteneriat cu Blue Air. Mai vin turişti din Ungaria, Austria, Polonia şi, mai puţini, dar totuşi sunt, din Canada şi din Statele Unite. Din ce în ce mai mulţi turişti din Băile Felix vizitează Oradea pentru a vedea arhitectura oraşului, Cetatea şi centrul reabilitat. Ce ne reproşează? Cred că mai avem de lucru la primirea turiştilor, să fim mai ospitalieri, mai zâmbitori, mai amabili. De asemenea, ne lipseşte un sistem de semnalizare turistică. Poliţia Locală va trebui să fie mai atentă cu cerşetorii şi ne trebuie locuri de parcare pentru autocare în centrul oraşului, pe care le vom avea după finalizarea parkingului din Independenţei.

- Promovaţi oraşul la târguri de turism, prin info-trip-uri şi alte metode. Care au fost cele mai eficiente pentru atragerea vizitatorilor?

- Cea mai eficientă metodă de promovare este cea online. În colaborare cu Ryanair am avut o astfel de campanie, cu peste 600.000 de mailuri despre Oradea trimise în Italia şi cu o secţiune specială pe site-ul italian al Ryanair. În urma campaniei, Ryanair a contorizat peste 2.000 de rezervări spre Oradea. Utile sunt şi campaniile outdoor, deşi efectul lor nu poate fi măsurat precis. Nu au efecte imediate, dar importante sunt şi info-trip-urile, care pot duce la introducerea Oradiei în catalogul de city-break al unor agenţii de turism. De altfel, zilele acestea avem în vizită 10 agenţii de turism din Bucureşti.

- Cu cât contribuie hotelierii din Oradea la activitatea APTOR? Aveţi colaborări şi cu cei din Băile Felix pentru a-i promova şi pe ei?

- Anul trecut, din taxa hotelieră s-au strâns aproximativ 800.000 lei. Este contribuţia pe care o luăm, de fapt, de la turişti. Hotelierii ne ajută mult cu partea de know how, căci ei au contact direct cu turiştii, deci ştiu ce le place, ce-i nemulţumeşte. Colaborăm foarte bine cu cei de la President, care ştiu cum se face turism şi sunt foarte activi. Dar avem şi hoteluri care au refuzat materiale tipărite pentru turişti, spunând că nu au nevoie de ele...

Oradea, destinaţie unică

- Se vorbeşte despre noi în alte ţări? Suntem consideraţi o destinaţie turistică?

- Da, suntem din ce în ce mai mult percepuţi ca atare. S-a vorbit foarte mult de noi în Austria, se aude acum şi în Italia. În ţară, la evenimentele din turism, Oradea este prezentată ca exemplu de bună practică. Se vede o schimbare, un trend ascendent.

- Care e principala problemă a Oradiei când vine vorba de turism? 

- Pentru turism e extrem de important să ai condiţii optime. Să nu-ţi cadă clădirile în cap, să ai spaţii prietenoase, să ai servicii bune. La noi, deocamdată, nu există numai o singură problemă, dar trebuie să pornim de la lucrurile prioritare, cum este infrastructura. Aici avem deja multe îmbunătăţiri.

- Care sunt planurile APTOR pentru creşterea numărului de turişti?

- Continuăm acţiunile de promovare în destinaţiile-sursă, creăm o reţea de materiale informative pentru cei care ajung aici, participăm la târguri şi trebuie să actualizăm urgent site-ul Oradea.travel, lucru pe care îl vom face până la sfârşitul anului.

- Până la urmă, care consideraţi că ar fi brandul oraşului?

- Noi avem un aşa numit unique selling point, cum se spune în terminologia specifică. Mai precis, avem un mix de atracţii pe care nici Debreţinul, nici Clujul şi nici Timişoara nu-l au. Avem atracţia apei termale combinată cu frumuseţile arhitecturale, moştenirea istorică, spaţiile de relaxare şi evenimentele. Avem o frumuseţe de oraş, cum zicea un vizitator din Bucureşti. Trebuie să ne întărim atributele, apoi vom face şi un desen de brand, acela e mai puţin important.

- Cum vă înţelegeţi cu primarul Ilie Bolojan? V-a spus câţi turişti vrea în Oradea? V-a cerut organizarea vreunui eveniment anume?

- Relaţia este una foarte bună, corectă, ca între un angajat şi un manager. Este evident că îmi sunt trasaţi nişte indicatori, dar niciodată domnul primar nu s-a implicat în detalii, nu mi-a spus că vrea un anume eveniment sau un număr de turişti. Mi-a spus doar că trebuie să menţinem un ritm de creştere care în următorii ani să depăşească nişte praguri. Cum anume vom face, asta e responsabilitatea mea.