Inspecţia Judiciară se disculpă neconvingător în cazul judecătoarei din Bihor anchetate pentru că a sesizat Justiţia UE cu privire la deciziile CCR

Cazul Georgetei Ciungan - judecătoarea de la Tribunalul Bihor învestită să soluţioneze procesul intentat în 2016 de DNA Oradea rectorului Universităţii orădene, Consantin Bungău, fostei decăniţe a Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane, Floare Chipea, şi profesoarei Camelia Dindelegan, promovată de la gradul didactic de conferenţiar prin presupusa mituire a primilor doi - stârneşte în continuare controverse cu privire la activitatea Inspecţiei Judiciare, care a cercetat disciplinar magistratul orădean sub învinuirea că ar fi încălcat decizii ale CCR.

Minciună către CSM

Hărţuirea judecătoarei orădence a prilejuit un uriaş scandal în justiţia din România după ce, cu două săptămâni în urmă, s-a aflat că Inspecţia Judiciară a cercetat-o disciplinar pe Georgeta Ciungan, care a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, solicitând, în esenţă, ca Justiţia UE să stabilească dacă deciziile CCR emise în ultimii doi ani, toate în favoarea inculpaţilor din procese pentru corupţie, prevalează asupra Constituţiei din România, dar şi Tratatului de Aderare a României la UE, prin care statul român s-a angajat să respecte prioritar legislaţia europeană.

Demersul judecătoarei a survenit după ce Camelia Dindelegan şi soţul său, preotul Marin Dindelegan, şi el inculpat de DNA Oradea pentru că şi-ar fi ajutat consoarta la coruperea rectorului Bungău şi decăniţei Chipea, au reclamat-o la Inspecţia Judiciară că nu respectă deciziile CCR, care ar fi impus eliminarea din dosar a unor probe obţinute prin interceptări.

În fapt, magistratul de la Tribunalul Bihor a decis doar să suspende procesul până când CJUE va lămuri dacă este obligată sau nu să aplice deciziile CCR contrare legislaţiei europene.

Cu două săptămâni în urmă, situaţia judecătoarei Georgeta Ciungan a ajuns în atenţia presei, datorită unui document remis Consiliului Superior al Magistraturii de către IJ şi în care se susţinea că sesizarea împotriva magistratului ar fi fost clasată. În realitate, însă, judecătoarea a continuat să fie anchetată, motiv pentru care şeful IJ, Lucian Netejoru, a fost acuzat de minciună.

Una caldă, una rece

Printr-un comunicat de presă, IJ a revenit, joi, asupra cazului Ciungan, pentru a introduce nuanţe neprecizate până acum, nici măcar în adresa de acum două săptămâni trimisă CSM.

Motivând că „în spaţiul public sunt prezentate în continuare informaţii false” privind acest caz, IJ afirmă că la 1 aprilie a înregistrat sesizarea soţilor Dindelegan împotriva magistratului orădean, aceasta vizând mai multe presupuse nereguli comise de judecătoare: nu s-ar fi abţinut de la judecarea procesului şi nici de la judecarea cererii celor doi inculpaţi privind excluderea unor probe şi de la judecarea sesizării CJUE, ar fi avut „o atitudine nedemnă faţă de avocaţi”, le-ar fi încălcat dreptul la apărare clienţilor acestora şi „şi-ar fi exercitat funcţia cu rea credinţă prin aceea că a promovat interese străine cauzei, de care era personal interesată”.

IJ afirmă acum că la 1 iulie inspectorul de caz a dispus clasarea sesizării cu privire la aceste „capete de acuzare”, dar a continuat cercetarea disciplinară pentru o altă acuză adusă judecătoarei de către inculpaţi, şi anume „nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale”. În comunicatul de joi, IJ afirmă că a început cercetarea disciplinară numai cu privire la „modalitatea de respectare a unor decizii ale CCR” deoarece „în exercitarea atribuțiilor de serviciu, și în contextul luării unor măsuri sau hotărâri în judecarea unei cauze cu care a fost învestită a formulat mai multe aprecieri care se pot subsuma acțiunii de nerespectare a deciziilor Curții Constituționale”.

În fine, IJ precizează că această cercetare disciplinară a fost încheiată la 30 septembrie, prin rezoluţia inspectorului de caz de a respinge sesizarea inculpaţilor, şi trage concluzia că „niciodată Inspecţia Judiciară nu a început cercetarea disciplinară ca urmare a deciziei unui judecător de a sesiza CJUE”, recomandând presei „să verifice informaţiile lansate în spaţiul public”, pentru a combate „fenomenul fake news”.

Pe înţelesul tuturor

Potrivit unui specialist în drept, comunicatul IJ emis joi este o încercare clasică de „damage control” în contextul în care instituţia a fost acuzată, practic, că a hărţuit un judecător pentru că a avut îndrăzneala să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în legătură cu deciziile pro-inculpaţi ale CCR, sub pretextul că ar fi încălcat aceste decizii ale CCR.

În fapt, „magistratul cercetat de IJ nu a nesocotit deciziile CCR, pentru că nu a pronunţat o hotărâre judecătorească ignorând dispoziţiile acestor decizii, ci doar a suspendat procesul, tocmai pentru ca CJUE să se pronunţe cu privire la ele, dacă sunt sau nu contrare jurisprudenţei europene, pe care şi Justiţia din România, stat membru UE, trebuie să o respecte, în condiţiile în care deciziile CCR sunt vădit incompatibile cu normele europene”, explică specialistul.

Pe de altă parte, este de notat că judecătoarea Georgeta Ciungan e singurul magistrat despre care există informaţii că a fost anchetat de IJ pentru presupusa nerespectare a deciziilor CCR, cu toate că este doar primul care a sesizat CJUE în legătură cu aceste decizii, ulterior demersuri similare fiind făcute şi de judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Miza, chiar deciziile CCR

„Miza IJ a fost intimidarea judecătoarei, pentru ca alţi magistraţi să nu mai sesizeze CJUE, deoarece Curtea de Justiţie a UE ar putea, în baza acestor sesizări, să constate că deciziile CCR sunt contrare legislaţiei europene, situaţie care ar pune în vulnerabilitate inculpaţii din procesele de corupţie, care fără aceste decizii ale CCR ar putea fi condamnaţi în baza probelor incriminatoare, dar pe care CCR le-ar fi scos din dosare cu mâna instanţelor”, spune juristul consultat de BIHOREANUL.

De altfel, pentru ca asemenea cercetări disciplinare să nu fie repetate de IJ, trei judecători membri ai CSM au solicitat CSM să declanşeze o procedură pentru „apărarea independenţei magistratului” orădean. Ironic, însă, conform legislaţiei, CSM va trebui să însărcineze chiar Inspecţia Judiciară ca să-i prezinte un raport pe această temă...

Citiţi pe această temă şi articolul "Abuz la secret"