Impostor dovedit! Înalta Curte i-a retras definitiv lui Florian Bodog dreptul de a coordona doctoranzi

Cariera academică a fostului ministru PSD al Sănătăţii, Florian Bodog, în prezent senator şi, totodată, prodecan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Oradea, se clatină serios. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, definitiv, să îi retragă PSD-istului titlul de profesor abilitat şi dreptul de a conduce doctorate, pe motiv că nu a îndeplinit criteriile minime pentru această avansare profesională.

Doar două articole, în loc de şase

În 2016, BIHOREANUL a dezvăluit, în exclusivitate, că Bodog a obţinut fraudulos titlul de profesor şi de conducător de doctorate, pentru că nu a respectat condiţia impusă de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) de a fi semnat ca autor principal cel puţin 6 articole ştiinţifice publicate în reviste cotate ISI. Acest criteriu este obligatoriu atât pentru cei care aspiră la titlul de profesor, cât şi pentru cei care vor să obţină certificatul de abilitare, adică dreptul de a coordona doctorate.

Bodog a obţinut ambele titluri în 2013, la Universitatea din Oradea. Întâi, a participat la un concurs de profesor universitar la FMF, prezentând o listă de 12 articole ISI şi creând aparenţa că are de două ori mai multe lucrări decât cere legea. În realitate, însă, era autor principal – notat ca ultim autor în rândul semnatarilor – doar la 3 dintre acestea. În plus, unul dintre cele 3 nici măcar nu era publicat, ci doar în curs de publicare, insuficient pentru îndeplinirea obligaţiilor legale.

Pe lângă lipsa articolelor semnate ca autor principal, BIHOREANUL a arătat că lista lui Bodog avea o tematică diversă, cu totul neobişnuită pentru un chirurg estetician, cum este el, cuprinzând articole despre ulcer varicos, tumorile persoanelor supraponderale, dar şi sisteme computerizate!

Ajutat de prieteni

Totuşi, comisia care l-a evaluat pe Bodog l-a notat cu punctajul maxim, considerând că acesta îndeplineşte condiţiile impuse de CNATDCU şi l-a făcut profesor. Deloc surprinzător, din comisie au făcut parte apropiaţi ai lui Bodog: preşedinte a fost Adrian Maghiar, actualul decan al FMF, care i-a botezat una dintre fiicele politicianului PSD, iar doi dintre membri, Tiberiu Bratu (UMF Timişoara) şi Florian Popa (UMF Bucureşti), au fost taman co-autori la articolele ISI declarate de Bodog. Cu un al patrulea membru, Toma Mugea (şi el profesor la FMF Oradea), Bodog a semnat de-a lungul ultimilor ani mai multe alte cărţi.

După ce a devenit profesor universitar, Bodog a avut ambiţii şi mai înalte. Profitând de faptul că criteriile pentru abilitare, adică dreptul de a conduce doctoranzi, sunt aceleaşi ca la concursul de profesor, în 2013, şi-a depus dosarul, tot la Universitatea din Oradea, și pentru obţinerea acestui titlu, prezentând exact aceeaşi listă de articole.

Nici această comisie nu l-a oprit din goana după titluri, explicaţia fiind că era formată tot din prietenii lui Bodog: doi dintre membrii comisiei, Florian Popa şi Tiberiu Bratu, deja îi giraseră "ungerea" ca profesor, iar un al treilea, Adrian Streinu Cercel, fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, tocmai fusese uns Doctor Honoris Causa al Universităţii Oradea, în acelaşi an 2013, la propunerea lui Bodog.

Urmarea: PSD-istul a primit dreptul de a coordona doctoranzi, ceea ce înseamnă nu doar prestigiu academic, dar şi bani în plus la salariu.

Contestat în Bucureşti, protejat la Oradea

În urma dezvăluirilor BIHOREANULUI, în august 2016, CNATDCU a făcut o verificare a dosarului lui Bodog şi a confirmat că acesta a obţinut fraudulos titlul de abilitat, deoarece doar două din articolele semnate de PSD-ist şi publicate în reviste ISI îl aveau ca autor principal. Astfel, pe 18 octombrie 2016, ministrul Educaţiei de atunci, Mircea Dumitru, a emis un ordin prin care i-a retras titlul de abilitat şi dreptul de a coordona doctorate.

CNATDCU şi Ministerul Educaţiei nu s-au pronunţat însă şi pe tema titlului de profesor obţinut de Bodog, lăsând această verificare în sarcina Universităţii din Oradea, care a organizat concursul. Deşi era evident că, dacă n-a îndeplinit criteriile pentru abilitat, nu poate fi nici profesor universitar, colegii orădeni nu l-au deranjat pe PSD-ist.

Chiar dacă au fost contracandidaţi, în 2016, la şefia Universităţii, rectorul Constantin Bungău nu l-a atins cu o pană pe Bodog, fiindcă acesta nici măcar n-a fost subiectul vreunei anchete. Mai mult, a fost menţinut într-o poziţie de şef în Universitate, fostul ministru al Sănătăţii fiind şi astăzi prodecan al FMF Oradea şi încasând, desigur, şi salariul aferent, chit că este parlamentar în Bucureşti şi este greu de crezut că poate coordona cum se cuvine, de la distanţă, facultatea.

"Dottore" cu adeverinţă

Bodog nu s-a dat, însă, bătut. A contestat la Curtea de Apel Oradea Ordinul 5.567 al ministrului Mircea Dumitru, prezentând în instanţă adeverinţe de la co-autorii săi, adică nişte declaraţii prin care aceştia susţineau că, de fapt, Bodog este autorul principal.

Deşi juriştii Ministerului Educaţiei au arătat că aceste adeverinţe nu au nicio valoare, Bodog a câştigat procesul, judecătorul orădean Ovidiu Vasilan Blaga argumentând că specialiştii CNATDCU ar fi trebuit să ţină cont de "patalamale".

Adeverinţele n-au stat în picioare şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde Ministerul a făcut recurs. "Admite recursul formulat de recurentul-pârât Ministerul Educaţiei şi Cercetării (Ministerul Educaţiei Naţionale) împotriva Sentinţei nr. 115/CA/2017-P.I. din 25 septembrie 2017 a Curţii de Apel Oradea – Secţia a II-a Civilă, Contencios Administrativ şi Fiscal. Casează sentinţa recurată şi, rejudecând: respinge acţiunea ca nefondată. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 iulie 2020", se arată în hotărârea care a fost publicată pe site-ul ÎCCJ miercuri.

Aşadar, prin această sentință definitivă, Bodog rămâne un impostor, care nu poate coordona doctoranzi şi nici nu se poate făli că este abilitat. Până acum, el a continuat fără rezerve să conducă lucrări de doctorat, profitând de faptul că judecătorii au suspendat aplicarea ordinului lui Dumitru, până la finalizarea procesului, cum ar fi fost firesc.

Cum va reacţiona acum Universitatea din Oradea, rămâne de văzut.

Plagiator în stand-by

Aşa cum se ştie, problem aabilitării nu este singura hibă din CV-ul academic al lui Florian Bodog. PSD-istul mai are un verdict de plagiator dat de Universitatea de Vest din Timişoara, unde şi-a obţinut titlul de doctor în Management, confirmat de CNATDCU. Bodog a contestat în instanţă şi această decizie, iar procesul abia ce a început în acest an.

Totodată, este suspectă de plagiat şi teza de doctorat în Medicină, pe care Bodog a susţinut-o la Oradea. În mod dubios, lucrarea nu se regăseşte în arhiva Universităţii, iar deşi BIHOREANUL i-a cerut medicului-politician să o supună unui test al autenticităţii, Bodog a refuzat vehement. Ce ascunde, se poate doar bănui...