"Dottore" pe adeverinţă: Curtea de Apel Oradea l-a "spălat" pe Bodog luând de bune "adeverinţe" de autor

Ministrul PSD-ist al Sănătăţii, Florian Bodog, are talent de felină: oricât de mare ar fi distanţa de la care cade, ajunge mereu în picioare! Acuzaţiile grave de plagiat şi impostură din ultimul an nu l-au încurcat cu nimic. După ce fostul ministrul tehnocrat al Educaţiei, Mircea Dumitru, i-a retras acum un an abilitarea de a conduce doctorate, confirmând astfel dezvăluirea BIHOREANULUI că Bodog a obţinut-o fraudulos, la fel precum gradul de profesor, Bodog s-a "reabilitat" în instanţă.

Deşi nu a semnat ca autor principal minimum 6 articole de importanţă internaţională, aşa cum prevede legea, PSD-istul a câştigat procesul intentat Ministerului Educaţiei la Curtea de Apel Oradea, pentru că a colectat adeverinţe de la ceilalţi coautori, care jură că, de fapt, "Dottore" a făcut cercetare serioasă. Singura problemă a lui Bodog e că hotărârea judecătorului Ovidiu Vasilan Blaga nu este definitivă...

Făt Frumos

Anul trecut, BIHOREANUL dezvăluia că Florian Bodog, preşedinte PSD Oradea, fost decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie, acum prodecan, are o carieră universitară calpă. Asemenea unui Făt Frumos, în primii 4 ani după absolvirea FMF, când deja era şi cadru didactic al acestei facultăţi, Bodog a făcut în paralel un rezidenţiat în chirurgie plastică la Timişoara şi un doctorat la Oradea, într-o specializare cu totul străină de cea în care se pregătea: pancreatita acută. Şi mai bizar, la doar 28 de ani, Bodog îşi pregătea al doilea doctorat, pe care l-a luat în 2008 la Universitatea de Vest din Timişoara, în ştiinţe economice, cu o lucrare despre "Managementul şi marketingul unităţilor sanitare".

Deşi orice medic serios ştie că este imposibilă obţinerea atâtor titluri în primul deceniu de la absolvirea facultăţii, Bodog, devenit ditamai profesorul, a deţinut în paralel şi numeroase funcţii publice, de la cea de director de spital la senator, iar acum de ministru, toate graţie apartenenţei la PSD.

Verdict: plagiat!

CV-ul lui Bodog are, însă, uriaşe deficite de integritate. În urmă cu două săptămâni, sub semnătura jurnalistei Emilia Şercan, celebră pentru demascarea plagiatelor a numeroşi politicieni, publicaţia online Press One arăta că două treimi din doctoratul lui Bodog în ştiinţe economice nu sunt decât preluări "copy-paste" din alte trei cărţi. Printre autorii pe care "Dottore" i-a plagiat se numără şi directoarea medicală a Spitalului Judeţean, doctoriţa Lucia Daina, care - la cererea lui Bodog - i-a dat o declaraţie prin care pretinde că, de fapt, cartea pe care acesta o copiase de la ea, un manual de curs pentru studenţi, ar fi fost scrisă pe baza unor notiţe primite de la acesta. Apoi, Daina s-a ascuns în concediu medical, ferindu-se să lămurească dacă este o victimă a plagiatului sau o plagiatoare.

Dezvăluirea Emiliei Şercan vine după ce şi asupra primului doctorat al PSD-istului, cel în medicină, a planat aceeaşi suspiciune de plagiat. Lucrarea n-a putut fi supusă, însă, niciodată unui test de autenticitate, din simplul motiv că Bodog susţine că nu mai are niciun exemplar, singurul păstrat fiind, spune el, la Biblioteca Naţională, unde însă nu poate fi consultat.

Dez-abilitat

Dacă pentru acuzaţiile de plagiat, de altfel foarte grave, Bodog n-a dat seama în faţa niciunei instanţe academice, în schimb a fost taxat pentru alte fapte de impostură. Pe 18 octombrie 2016, ministrul Educaţiei de atunci, Mircea Dumitru, a emis un ordin prin care i-a retras titlul de abilitat şi dreptul de a coordona doctorate, decizie luată după ce Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor şi Diplomelor Universitare (CNATDCU) a confirmat că dezvăluirea BIHOREANULUI din vara anului trecut era cât se poate de reală: Bodog nu îndeplinise condiţiile legale pentru abilitare.

Concret, în loc să fie autorul principal a cel puţin 6 articole de importanţă internaţională, indexate în baza de date ISI, Bodog a semnat doar 2 astfel de lucrări. Specialiştii Comisiei de Medicină din cadrul CNATDCU au dat verdictul după ce au verificat pe site-ul ISI fiecare din cele 12 articole semnate de Bodog şi au constatat că acesta pur şi simplu minţise când a declarat îndeplinerea criteriilor. Concluzia specialiştilor a fost confirmată de consiliul general al CNATDCU, iar apoi şi de ministru.

La judecată

Deşi BIHOREANUL i-a cerut explicaţii în mai multe rânduri, Bodog a refuzat sistematic, preferând să "aburească" un alt jurnal local că era nedreptăţit, întrucât CNATDCU nu ţinuse cont de 5 adeverinţe semnate de colegi de cercetare, autori principali, care au declarat că a contribuit în mod egal cu ei la elaborarea lucrărilor.

Cine anume sunt colaboratorii care i-au dat adeverinţe şi când anume le-au iscălit, Bodog n-a spus niciodată, după cum n-a făcut publice nici respectivele patalamale, ceea ce nu l-a oprit să invoce acelaşi argument şi în procesul pe care l-a deschis în decembrie 2016 la Curtea de Apel Oradea, căreia i-a cerut anularea ordinului ministrului Educaţiei.

În replică, juriştii Ministerului au arătat că nicio lege nu prevede posibilitatea atestării calităţii de autor principal prin adeverinţe, ci doar prin baza de date ISI, cerând instanţei ca aceste pseudo-documente să nu fie luate în considerare. Sursele BIHOREANULUI susţin, de altfel, că dosarul de abilitare al lui Bodog nici măcar n-a conţinut asemenea "declaraţii", "Dottore" obţinându-le abia ulterior, după ce i-a fost retras dreptul de a conduce doctorate. De unde şi bănuiala că sunt simple făcături...

Ştiinţă pe adeverinţă

Ordinul 4478/2011 al Ministerului Educaţiei, care reglementează modul în care se semnează articolele ştiinţifice, arată că în cazul celor medicale ultimul semnatar este autorul principal şi că alţi autori pot obţine acest statut cu o singură condiţie: "contribuţia este indicată explicit în cadrul publicaţiei a fi egală cu contribuţia primului autor".

Aşadar, dacă doi sau mai mulţi autori au lucrat în mod egal şi trebuie consideraţi principali, precizarea trebuia consemnată în revista care a publicat articolul şi, astfel, adusă la cunoştinţa cercetătorilor care îşi iau informaţii din baza de date ISI. De altfel, este şi logic: dacă impostorii ar obţine declaraţii a posteriori, le-ar putea folosi pentru a scăpa de orice acuzaţie de furt intelectual.

Erata, după scandal

Graţie adeverinţelor, Bodog a câştigat totuşi la Curtea de Apel Oradea procesul pentru anularea Ordinului care l-a lăsat fără abilitare, în motivarea hotărârii, consultată de BIHOREANUL, judecătorul Ovidiu Vasilan Blaga susţinând nici mai mult, nici mai puţin că specialiştii CNATDCU ar fi trebuit să ţină cont de "patalamalele" depuse de împricinat. Culmea, magistratul susţine că "dovada contribuţiei egale a unui autor cu cea a primului autor se poate realiza, în lipsa unei prevederi legale în acest sens, prin orice mijloc de probă", deşi tocmai prevederile legale îl contrazic.

De altfel, judecătorul a invocat acelaşi Ordin 4478/2011 când a reţinut că revista "Chirurgia", o publicaţie ISI din Bucureşti, a publicat o erată, arătând că în cazul a 3 dintre articolele semnate şi de Bodog autorii principali au anunţat că acesta a avut o contribuţie egală cu a lor. Ce n-a consemnat judecătorul, dar a găsit BIHOREANUL chiar în paginile revistei, este însă că erata a fost publicată în noiembrie 2016, adică la o lună după ce lui Bodog i-a fost retras titlul şi la aproape jumătate de an după dezvăluirile publicaţiei noastre. Altfel spus, toţi co-semnatarii şi-au amintit, subit, că Bodog are aceeaşi valoare cu ei abia după ce i-a fost dată în vileag impostura!

Hotărârea favorabilă PSD-istului nu este definitivă, fiind deja atacată de Ministerul Educaţiei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care cel mai probabil nu va da verdictul final prea curând. Până atunci, Bodog rămâne cu titlul cu care s-a împăunat, aşa că îşi poate învăţa la rându-i doctoranzii cum să se "scoată" din orice problemă cu nişte "adeverinţe"...

SORBONICA CEA "CUMINTE"
Indiferentă la impostură

Cu acelaşi dosar în care a declarat că a contribuit la 12 lucrări, din care la 6 ca autor principal, Florian Bodog n-a obţinut în 2013 doar abilitarea de a conduce doctorate, ci şi gradul de profesor universitar, în urma unui concurs organizat de FMF Oradea, pe care o conducea ca decan, şi la care a fost unic candidat.

Pentru că titlul de profesor i l-a acordat Universitatea din Oradea, CNATDCU a stabilit că este sarcina acesteia să-i verifice dosarul de promovare în gradul didactic şi, implicit, să dea un verdict.

Totuşi, deşi a fost sesizat explicit de BIHOREANUL, rectorul Constantin Bungău (foto) a refuzat orice demers în acest sens, dosarul lui Bodog nefiind verificat. Urmarea? "Dottore" încasează şi acum un salariu de profesor nemeritat...