URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 15 AUGUST 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Am tot ezitat să vorbesc despre proiectul cu ţepi de deasupra parcării din Centru pentru că, sincer, la fel ca şi colegul meu Lulu Cremeneanu, nu prea pricep proiectul. Nu că nu ştiu citi nişte planşe, dar nu mă dumiresc nicicum cum va să funcţioneze instalaţia aceea. Din start văd o hibă uriaşă din punct de vedere al punerii în operă...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
I-am zis-o, încă din faza în care încă oscila (sau nu voia să confirme ce plănuiește), că e condamnat să candideze la Consiliul Județean. Bolojan era condamnat să preia Județul fiindcă doar el poate să repare, într-un timp record și cu barda, ceea ce au stricat acolo o serie de nepricepuți, corupți și ticăloși, dintre care nu cei din urmă sunt chiar înaintașii săi liberali (liberali după carnetul de partid, căci nu aveau decât anvergura unor popi de țară).
Zic şi eu
Adrian Cris
Am ajuns de unde am plecat, dar cu un preţ mare: resurse materiale şi umane irosite, doar pentru că nu vrem să purtăm o mască, să nu ne îmbulzim unii în alţii şi să ne spălăm pe mâini.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Cu cariera politică limitată de la centru, Ilie Bolojan pare să-şi fi atins poziţia maximă în partid. Popularitatea sa la nivel naţional ca primar harnic acţionează parcă împotriva sa în PNL. Sondajele spun că nu ar fi avut probleme să câştige un nou mandat la primărie şi să tragă după el o majoritate confortabilă în Consiliul Local, dar nu cred că-şi doreşte să ajungă cel mai longeviv primar din România...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre candidatura surpriză a lui Ilie Bolojan la președinția Consiliului Județean Bihor?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Legea nr. 136/2020, cunoscută popular ca legea carantinei şi izolării la domiciliu, adoptată în urma unei decizii din 25 iunie a.c. a Curţii Constituţionale, prevede că se poate institui carantina zonală în cazul în care există anumiţi indici care arată că există o răspândire comunitară a epidemiei în anumite zone.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Consumul de apă poate avea o influenţă nefavorabilă asupra organismului atunci când apa conţine agenţii patogeni ai bolilor infecţioase, când are o compoziţie deosebită de cea a apei potabile şi când apa are gust sau miros ce o fac improprie consumului. Aceste modificări ale normelor de potabilitate pot fi determinate cel mai des de caracteristicile solului străbătut de către ape şi impurificării cu ape uzate fecaloid-menajere sau industriale.
24 Martie 2020, 07:57

George Bologan, ambasadorul României în Italia, despre criza din pensinsulă şi ce e de făcut: "Nu este vremea plimbărilor acum"

George Bologan, ambasadorul României în Italia, despre criza din pensinsulă şi ce e de făcut: 'Nu este vremea plimbărilor acum' DIPLOMAT DIN BIHOR. Originar din comuna Sânmartin (localitatea Haieu) şi "mândru de bagajul genetic" pe care-l poartă, George Bologan a fost pe vremuri jurnalist în Oradea, iar apoi a plecat în Italia, unde a studiat filozofia şi teologia, fiind acreditat pe lângă Sfântul Scaun. De circa 20 de ani este diplomat, iar înainte să fie numit, în 2016, de preşedintele Klaus Iohannis ambasador extraordinar în Italia, a fost consul general la Milano. În imagine, George Bologan (dreapta) apare alături de preşedintele Italiei, Sergio Mattarella (stânga)
George Bologan, ambasadorul României în Italia, despre criza din pensinsulă şi ce e de făcut: 'Nu este vremea plimbărilor acum' ANDRÀ TUTTO BENE! Când numărul cazurilor din Italia se înmulţea, Ambasada României i-a invitat pe compatrioţii din peninsulă să-şi arate solidaritatea respectând regulile impuse de autorităţi, dar şi trimiţând mesaje de încurajare în cadrul unei campanii pe care a numit-o #SiamoConTe (Suntem alături de tine). Drept răspuns, a primit şi publicat numeroase desene realizate de copii de origine română, toate colorate, decorate cu steagurile celor două ţări şi, mai ales, imprimate cu mesajul "andrà tutto bene", pe care l-au scris şi în română. Deci "totul va fi bine"...
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

În vâltoarea pandemiei de coronavirus, care a lovit brutal Italia, ambasadorul României la Roma, bihoreanul George Bologan, a fost pus nu doar în faţa unei situaţii şocante, ci şi în linia întâi în gestionarea problemelor cetăţenilor români, care n-au fost scutiţi de infectarea cu virusul şi nici de toate dificultăţile create de acesta.

Săptămâna trecută, târziu într-o noapte, ambasadorul şi-a făcut timp să răspundă întrebărilor BIHOREANULUI, vorbind despre atmosfera din Italia, despre situaţia românilor de acolo, dar şi criticându-i pe cei care, în plină epidemie, aleg să călătorească prin toată Europa, expunându-se pe sine şi pe alţii. Din inima Italiei, Bologan le transmite românilor de acasă, în ciuda situaţiei nemaiîntâlnite, să fie responsabili, asigurându-i, aşa cum cânta Florian Pitiş, că "sfârşitul nu-i aici"...

"În natura omului frica este o constantă"

-  Care este atmosfera în Italia în aceste zile? Cum se desfăşoară viaţa de zi cu zi? Cât de speriaţi sunt oamenii?  

-  Atmosfera este fără precedent pentru generaţia mea, chiar şocantă, dar nicidecum disperată. Sunt unele activităţi care continuă, oamenii sunt preocupaţi, dar în acelaşi timp manifestă maturitate, calm şi înţeleg responsabilitatea momentului. Magazinele şi farmaciile sunt deschise, nu există îmbulzeală şi nici disperare. Folosiţi cuvântul "speriaţi". În natura omului frica este o constantă, iar omului îi este frică de necunoscut. Avem de-a face cu o boală nouă, cu o criză pe care nu o putem evalua ca timp, dar ar fi o dovadă de subestimare a capacităţilor omului să nu ne continuăm planurile de viitor. Îmi aduc aminte de o melodie a lui Florian Pitiş, "Sfârşitul nu-i aici". Poporul italian este un exemplu prin modul de mobilizare, solidaritate, prin flash mob-urile pe care le organizează în favoarea personalului medical, seara uneori pun la balcon melodii din repertoriul muzicii italiene pe care de multe ori o fredonăm şi noi. De asemenea, pentru a cultiva sentimentul de comunitate şi al solidarităţii, arborează drapelele naţionale. Este o lecţie de civism impresionantă. Şi preşedintele României, Klaus Iohannis, şi-a manifestat solidaritatea, fapt foarte apreciat la Roma. De altfel, preşedintele s-a interesat încă din primele zile şi de situaţia românilor din Italia.

-  Câţi dintre românii din Italia au solicitat ajutorul Ambasadei în ultimele zile, pe fondul crizei coronavirusului?

-  Avem sute, mii de apeluri preluate de ambasadă şi consulatele generale. Ne-am ocupat de repatrierea unor cazuri umanitare care au în spatele lor poveşti emoţionante de luptă cu viaţa. Am fost impresionat de familiile cu copii aflaţi la tratament în Italia pentru afecţiuni grave, care aveau o altfel de gândire şi o altfel de atitudine faţă de ce se întâmplă, fără panică. Familiile acestea erau cazuri medicale ce s-ar fi putut trata în România, dacă era mai puţin interes pentru "combinaţii" şi mai mult pentru oameni. În Italia, România are o echipă de diplomaţi şi consuli formidabilă, mi-aş dori ca în toate instituţiile statului să fie oameni cu acelaşi sens de dăruire pentru cauza românilor.

-  Ce a făcut Ambasada concret de la pornirea epidemiei? Ce fel de situaţii aţi reuşit să rezolvaţi? Există vreun caz care v-a marcat dintre cele întâlnite de la declanşarea epidemiei?

-  Printre numeroasele iniţiative pe care le-am avut a fost contactarea celor suferinzi, a familiilor lor şi am consolat familiile celor decedaţi. Boala se manifestă diferit de la caz la caz. Majoritatea sunt în izolare la domiciliu. Unii s-au vindecat şi se află în perioada de convalescenţă şi au o stare de spirit foarte bună. Cei bolnavi ar dori să trăiască deja ziua de poimâine, însă trăiesc ziua de azi cu demnitate, smerenie şi optimism. Este o gripă cu manifestări ciudate şi periculoasă pentru cei mai sensibili ca vârstă dintre noi. Văd uneori manifestări de reţinere faţă de cei bolnavi, vă asigur că nu este nici ciumă, nici febră tifoidă, nici lepră şi nu este nici creştineşte să-i stigmatizăm (pentru că ne place să ne numim popor creştin, dar uneori suntem precum cei care strigă "răstigneşte-L!"). Mâine poate fi oricine dintre noi, iar boala nu are nici naţionalitate, nici condiţie socială.

"ROmenia poate fi un proiect al tuturor"

-  Ambasada României s-a implicat în cazul impresionant al româncei care a rămas fără casă după ce femeia pe care o îngrijea a decedat. Mai există şi alţi români în situaţii critice?

-  Au fost mai multe situaţii pe care am încercat să le rezolvăm. Dar, ca să aveţi o idee clară, noi suntem câţiva zeci de oameni, foarte expuşi în această perioadă şi am continuat să ne facem munca. În Italia sunt peste 1.200.000 de cetăţeni români cu documente de rezidenţă. În Bihor sunt peste 550.000 de cetăţeni, însă noi nu avem atâtea instituţii, mijloace şi nici personal cât Bihorul şi totuşi ne facem treaba dincolo de culorile reflectoarelor şi de zumzăitul nemulţumiţilor de serviciu. Am întâlnit români cu suflet fain şi solidari şi în spirit de echipă s-au soluţionat discret câteva cazuri umanitare. Nu a fost doar o acţiune a noastră, a celor de la ambasadă sau consulatul general. Până la urmă ROmenia poate fi un proiect al tuturor şi aşa, din aproape în aproape, ne cultivăm virtuţile şi punem în valoare meseria de a fi om în lume.

-  Cum vedeţi pornirea românilor de a veni în număr mare spre România? De ce o fac? Cauze economice, sociale, frica de boală? Sau poate simt că ar fi mai în siguranţă în ţara lor?

-  Românii vor să vină spre România în primul rând pentru că este casa lor. Celor care sunt rezidenţi în afară îi rog să rămână în ţara de adopţie. Nu este vremea plimbărilor acum. Una din problemele de fond ale acestei crize este că ne-a modificat ritmul vieţii, iar generaţia noastră nu este obişnuită cu sacrificiul, este o lume a mofturilor, a comodităţii, a mobilităţii care e dată peste cap. Atenţie mare, că boala nu se manifestă mereu şi putem fi purtători ai virusului şi să-i infectăm pe alţii dragi nouă şi să ne trezim că de Paşti, în loc de bucuria Învierii, ne oprim doar la Vinerea Mare (ca să fiu cât se poate de clar în termeni teologici) şi să fim cei care au provocat o tragedie tocmai în propria familie. Să fim raţionali şi să ne gândim de două ori. În plus, este un gest iresponsabil să îţi pui familia în maşină şi să pleci la drum străbătând toată Europa care este infectată. De când lumea, bolile contagioase s-au tratat prin izolare şi carantină (a se vedea şi în Scriptură, Levitic cap.13, apoi în istorie Ciuma lui Iustinian ş.a.m.d.).

-  În situaţia aceasta de criză aţi simţit că Uniunea Europeană funcţionează? Există acea solidaritate şi coordonare a măsurilor între statele membre sau se merge pe sistemul "fiecare pe cont propriu"?

-  În primul rând acum oamenii au putut conştientiza mai mult valoarea practică a UE. Puţini sunt obişnuiţi azi să fie opriţi la frontierele unor state, să nu poată circula liber şi să vadă cum brusc le este restricţionată mobilitatea. Una din lecţiile învăţate din acest caz este şi cum UE trebuie să reacţioneze şi să investească mai mult în cercetare şi inovaţie pentru a face faţă provocărilor emergente în sănătate. În acest sens trebuie activată o altă ramură a diplomaţiei, care este diplomaţia în sănătate.

"Apele tulburi scot mereu mizeria la suprafaţă"

-  Ambasada României transmitea că în Italia lucrează 10.000 de medici şi asistenţi medicali români. Ce ştiţi despre aceştia? Reuşesc să facă faţă situaţiei?

-  Medicii şi asistenţii români sunt eroii noştri de azi. Modele de implicare, de asumare a răspunderii, iradiază speranţă şi încredere, lucrând peste limitele epuizării. Merită mai mult decât admiraţie şi sper să-i susţină moral şi pe alţi colegi din ţară, care să înveţe să privească bolnavul ca valoare ontologică, mai mult decât eticheta de pe haina acestuia. Uneori şi din cauza toxicităţii presei de scandal avem impresia că suntem erodaţi de exemple negative, însă faptele personalului medical din prima linie ne redau încrederea şi ne reconfirmă că provocările ne reaşază ca oameni şi comunitate.

-  Dvs. v-aţi dus în Lombardia, în prima regiune serios afectată în Italia de coronavirus. Bănuim că aţi avut şi alte ieşiri. Cum vă protejaţi de acest virus?

-  Da, am fost în Lombardia în situaţii de risc redus, când aveam de-a face cu prima formă de coronavirus. A fost un act diplomatic şi de solidaritate faţă de comunitatea românească şi cea italiană foarte apreciat de autorităţile locale. Reamintesc că al doilea motor economic al UE este Lombardia, unde se află circa 60% din marile societăţi care operează în România, Pirelli spre exemplu. După decretul semnat de premierul Italiei, respectăm şi noi prevederile şi măsurile restrictive. Ne aflăm cu toţii, diplomaţii şi funcţionarii consulari din Italia, în aceeaşi situaţie ca orice alt cetăţean român rezident în peninsulă. Regulile nu sunt împotriva noastră, ele sunt pentru a ne ajuta să blocăm drumul propagării virusului şi să readucem normalul în vieţile noastre.

-  Unii specialişti preconizează că ceea ce se întâmplă în Italia va urma şi la noi, în România, mai devreme sau mai târziu. Ce ar trebui să facem şi ce ar trebui să ne facem ca să evităm un astfel de scenariu?

-  Cuvântul de ordine este responsabilitate. Auto-izolarea poate avea şi conotaţii mai plăcute. Mulţi îşi doreau să se rupă de ritmul frenetic şi să se dedice familiei, acum o pot face. Am fost şi eu ca dvs. surprins de "cultura" unora care au încercat să trişeze intrând în ţară fără a declara de unde vin şi că sunt bolnavi, unii pentru că au ocupat o anumită funcţie într-o instituţie importantă a statului... Tupeişti! Ce să mai aştepţi de la oamenii simpli? Apele tulburi scot mereu mizeria la suprafaţă. Dacă unii cred că fentând regulile şi evitând controlul sau ascunzând adevărul sunt "şmecheri", aceasta este datorită unei educaţii şi culturi civice preocupante. Cu instincte brutale, cu ticăloşia şi tupeul neisprăviţilor nu putem să ne afirmăm şi nici să fim respectaţi. Avem nevoie de o atmosferă morală, a unei ţări care ştie să cultive respectul pentru valori, bunul-simţ, onestitatea. După ce vom găsi vaccinul pentru coronavirus, ar trebui să ne ocupăm şi de viruşii ipocriziei, dublului standard ş.a. Sper ca oamenii politici să aibă înţelepciunea şi maturitatea să nu se "războiască" pe coronavirus şi să se caute vinovaţi, ar fi penibil şi cred că fiecare ar putea să-şi reproşeze ore şi zile întregi unul altuia. Cred că lumea politică ar fi bine să aibă o confruntare de idei despre cum să identificăm cele mai bune soluţii pentru reaşezarea economiei. Aş dori să dovedim că suntem patrioţi punând înaintea ochilor vieţile românilor şi interesul naţional, să nu avem comportament meschin şi egoist şi să ne uităm bine în oglindă dacă vrem să judecăm pe cineva dinainte sau de acum. Să-i lăsăm pe medici, pe cei din Ministerul de Interne să îşi facă treaba, să le fim parteneri, să nu-i încurcăm. Să fim cu toţii suporterii României şi să nu uităm că "în spatele norilor, cerul este mereu senin!".


ANDRÀ TUTTO BENE!

Când numărul cazurilor din Italia se înmulţea, Ambasada României i-a invitat pe compatrioţii din peninsulă să-şi arate solidaritatea respectând regulile impuse de autorităţi, dar şi trimiţând mesaje de încurajare în cadrul unei campanii pe care a numit-o #SiamoConTe (Suntem alături de tine).

Drept răspuns, a primit şi publicat numeroase desene realizate de copii de origine română, toate colorate, decorate cu steagurile celor două ţări şi, mai ales, imprimate cu mesajul „andrà tutto bene”, pe care l-au scris şi în română. Deci „totul va fi bine”...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0836 RON
  • 1 EUR = 4.8344 RON
  • 1 HUF = 0.014 RON