URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 14 AUGUST 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Am tot ezitat să vorbesc despre proiectul cu ţepi de deasupra parcării din Centru pentru că, sincer, la fel ca şi colegul meu Lulu Cremeneanu, nu prea pricep proiectul. Nu că nu ştiu citi nişte planşe, dar nu mă dumiresc nicicum cum va să funcţioneze instalaţia aceea. Din start văd o hibă uriaşă din punct de vedere al punerii în operă...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
I-am zis-o, încă din faza în care încă oscila (sau nu voia să confirme ce plănuiește), că e condamnat să candideze la Consiliul Județean. Bolojan era condamnat să preia Județul fiindcă doar el poate să repare, într-un timp record și cu barda, ceea ce au stricat acolo o serie de nepricepuți, corupți și ticăloși, dintre care nu cei din urmă sunt chiar înaintașii săi liberali (liberali după carnetul de partid, căci nu aveau decât anvergura unor popi de țară).
Zic şi eu
Adrian Cris
Am ajuns de unde am plecat, dar cu un preţ mare: resurse materiale şi umane irosite, doar pentru că nu vrem să purtăm o mască, să nu ne îmbulzim unii în alţii şi să ne spălăm pe mâini.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Cu cariera politică limitată de la centru, Ilie Bolojan pare să-şi fi atins poziţia maximă în partid. Popularitatea sa la nivel naţional ca primar harnic acţionează parcă împotriva sa în PNL. Sondajele spun că nu ar fi avut probleme să câştige un nou mandat la primărie şi să tragă după el o majoritate confortabilă în Consiliul Local, dar nu cred că-şi doreşte să ajungă cel mai longeviv primar din România...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre candidatura surpriză a lui Ilie Bolojan la președinția Consiliului Județean Bihor?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Legea nr. 136/2020, cunoscută popular ca legea carantinei şi izolării la domiciliu, adoptată în urma unei decizii din 25 iunie a.c. a Curţii Constituţionale, prevede că se poate institui carantina zonală în cazul în care există anumiţi indici care arată că există o răspândire comunitară a epidemiei în anumite zone.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Consumul de apă poate avea o influenţă nefavorabilă asupra organismului atunci când apa conţine agenţii patogeni ai bolilor infecţioase, când are o compoziţie deosebită de cea a apei potabile şi când apa are gust sau miros ce o fac improprie consumului. Aceste modificări ale normelor de potabilitate pot fi determinate cel mai des de caracteristicile solului străbătut de către ape şi impurificării cu ape uzate fecaloid-menajere sau industriale.
28 Iulie 2016, 07:47

Flagrant ratat: DNA a ratat o acţiune asupra Adrianei Sime, finanţista acuzată de luare de mită

Flagrant ratat: DNA a ratat o acţiune asupra Adrianei Sime, finanţista acuzată de luare de mită LINIŞTEA DE ACASĂ. BIHOREANUL a reuşit să o contacteze telefonic, vineri, pe Adriana Sime, aflată în arest la domiciliu, dar finanţista nu a vrut să dea nicio explicaţie. "Îmi pare rău, dar nu pot vorbi cu dvs.", a spus femeia înainte de a închide telefonul
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Cazul adjunctei şefului Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Bihor, Adriana Sime, acuzată de luare de mită în formă continuată şi ajunsă în arest domiciliar, dezvăluie multe despre felul în care funcţionează instituţiile de control ale statului.

Procurorii DNA arată cum afaceriştii cu "intrare" la diriguitorii inspecţiilor reuşesc, în schimbul achitării "taxei" de rigoare, să modifice concluziile lor, astfel încât câştigători să fie doar funcţionarul şi cel controlat, nu şi bugetul statului. Despre asemenea fapte ale lui Sime se ştia de mai bine de doi ani, dar un flagrant organizat anul trecut a eşuat, directoarea fiind foarte precaută...

Bani şi ulei

După cum se ştie, adjuncta şefului AJFP Bihor a fost reţinută joi, 14 iulie, de procurorii DNA Oradea, sub acuzaţia de luare de mită în formă continuată, fiindcă s-ar fi lăsat cumpărată de doi oameni de afaceri - Bogdan Oprea, administratorul fostei fabrici de ulei Interoil Oradea, şi Kadar Elemer, patronul Ice Company Aleşd, distribuitor de produse de carne - şi ar fi măsluit rezultatele unor inspecţii la firmele acestora.

Prin intermediul Florentinei Puşcău, patroana unei firme de contabilitate (o PDL-istă "refugiată" o vreme la Finanţe, ea însăşi condamnată penal), Adriana Sime ar fi primit de la patronul din Aleşd, "denunţător în cauză", 6.000 euro dintr-un total de 14.500 euro, bani negociaţi ca şpagă pentru "finalizarea favorabilă" a unei inspecţii. Kadar nu-i nici pe departe omul de afaceri model: la depozitele sale s-a descoperit o mare cantitate de carne de pui alterată, pe care avea de gând să o pună în vânzare, provenită dintr-un circuit evazionist, astfel că în 2013 a şi fost trimis în judecată.

Administratorul de la Interoil a denunţat, la rândul său, că în perioada octombrie 2012 - decembrie 2014, i-ar fi trimis lui Sime ulei de floarea soarelui şi de măsline în valoare de 927,96 lei, pentru ca "să manifeste o atitudine îngăduitoare cu ocazia dispunerii şi efectuării controalelor fiscale, în sensul efectuării inspecţiilor doar formal şi neconstatării unor eventuale nereguli".

A doua zi după reţinere, procurorii au cerut arestarea pentru 30 de zile a directoarei, dar judecătorul Tribunalului a trimis-o în arest la domiciliu, stabilindu-i interdicţia de a lua legătura cu cei doi denunţători şi cu martorii, între care se numără şi patru foste subordonate: Ana Lăcrămioara Floruţ, Violeta Eugenia Caba, Daniela Maria Clonda şi Maria Ţichila.

Anchetă veche

BIHOREANUL a găsit, în referatul cu propunere de arestare, primit într-o formă cenzurată de la DNA, detalii interesante, dintre care cel mai important este acela că Sime se afla în vizor de mai bine de doi ani şi a fost chiar subiectul unei încercări de surprindere în flagrant delict.

Florentina PuşcăuDenunţul lui Kadar Elemen datează, de fapt, din 30 iunie 2014, vizate fiind atât Sime, pentru luare de mită, cât şi Puşcău, pentru complicitate. Cum se ajunsese, însă, până aici? În perioada iunie - octombrie 2013, firma evazionistului făcuse obiectul unei inspecţii fiscale la care a participat, pe lângă subordonatele sale, şi şefa de serviciu, fapt considerat de procurori atipic. La finalul inspecţiei, Adriana Sime i-a comunicat afaceristului şi contabilei Florentina Puşcău (foto) că "au fost identificate mai multe nereguli", în baza cărora urmau să se stabilească obligaţii fiscale suplimentare de circa 800.000 lei, din care 600.000 lei reprezentau TVA aferentă unor achiziţii comunitare de carne - dovedite ilicite - din Ungaria.

Şpagă cu avans

Procurorii spun că, până la redactarea raportului final de inspecţie (RIF), "în virtutea unor relaţii de prietenie", Sime şi Puşcău au purtat mai multe discuţii, la finalul cărora contabila i-a dat de veste lui Kadar că "a rezolvat" reducerea pagubelor, în sensul că se reţinea ca prejudiciu numai suma de 47.357 lei aferentă creanţelor neîncasate, nu TVA-ul aferent tuturor livrărilor intracomunitare. Preţul? 14.500 euro, pe care Sime i-ar fi pretins prin Puşcău "cu titlu de mită". Kadar a fost de acord, cu condiţia plăţii şpăgii în rate, pe măsură ce dispunea de bani, "aspect acceptat de către şefa serviciului de inspecţie fiscală".

Cert este că, pe 16 octombrie 2013, RIF-ul a fost redactat conform înţelegerii, cu sancţiunile mult diminuate, astfel că şi afaceristul şi-a respectat partea lui de târg. Pentru început! Concret, "i-a remis inculpatului Sime Adriana suma de 6.000 euro, în două tranşe, respectiv: suma de 4.000 euro în cursul lunii octombrie 2013, după primirea raportului de inspecţie fiscală, şi suma de 2.000 euro în cursul lunii februarie 2014", banii fiind daţi "fie în biroul acesteia din incinta AJF Bihor, fie în locuinţa acesteia", prin intermediul Florentinei Puşcău.

Ulterior, contabila i-a cerut de mai multe ori patronului să achite restul şpăgii, iar el a spus că o va face când va avea bani, conştient că "şefa peste Direcţia de control" îi putea lua din nou firma la purecat. Dar totuşi, n-a mai plătit niciun euro, depunând în schimb denunţul la DNA.

Flagrant şi nu prea

Ciudat este faptul că prima măsură concretă împotriva celor două femei apare cu întârziere de aproape un an, mai exact în 26 mai 2015, când procurorii DNA organizează o acţiune de surprindere în flagrant. Referatul lasă să se înţeleagă că în ziua respectivă Kadar i-a dat lui Puşcău cei 8.500 euro, iar intermediara s-a dus la biroul lui Sime, dar acolo a fost pur şi simplu refuzată, astfel că acţiunea a eşuat.

Discuţiile celor două femei, cenzurate, sunt interpretate de procurori în sensul că Sime "a confirmat existenţa înţelegerii prealabile", dar "a amânat primirea următoarei tranşe din suma de bani pretinsă", declarându-se preocupată de... pregătirea examenului pentru postul de director adjunct. Sime a invocat şi faptul că firma "avea probleme noi de natură judiciară şi fiscală în legătură «cu controlu' ăla din vară cu (...), cu Antifrauda», sens în care urma să fie reluată inspecţia fiscală la solicitarea organelor de urmărire penală «şi după aia o să ne ceară procurorii, sau cineva»...".

"În ipoteza în care nu ar fi existat o înţelegere infracţională între inculpatele Sime Adriana şi Puşcău Florentina Rodica, (...) Sime ar fi respins în mod categoric atât primirea vreunei sume de bani, cât mai ales orice discuţie şi orice referire la existenţa unei «datorii vechi»", argumentează DNA, rezultând, din coroborarea denunţului cu înregistrările, "fără putinţă de tăgadă preexistenţa unei înţelegeri infracţionale" între cele două, precum şi faptul că directoarea "era destinatarul sumelor de bani". Altfel spus, Puşcău n-ar fi pretins pentru sine banii de la Kadar.

Sime ştia. Sau simţea...

Prin "trimiterea la plimbare" a contabilei, flagrantul DNA a eşuat, dar surprizele nu s-au oprit. Procurorii bănuiesc că Adriana Sime ştia de acţiune, aşa explicându-se atitudinea ei rezervată, nicidecum prin faptul că ar fi cinstită. În referat, ei nu scriu explicit acest lucru, dar subliniază că "în perioada imediat următoare datei de 26.05.2015, inculpatul Sime Adriana a aflat despre obiectul prezentei cauze, în împrejurări necunoscute organelor de urmărire penală".

Anchetatorii consideră că, oficial, femeia nu avea cum lua cunoştinţă de anchetă decât după 20 august 2015, când DNA a cerut AJFP Bihor actele controalelor derulate la Ice Company. Dar la fel de bine se poate ca ancheta să se fi "fâsâit" din cauză că denunţul nu a fost exploatat vreme de mai bine de un an, timp în care Kadar nu a plătit "restanţa".

Procurorilor nu le-a rămas decât să constate cum "la data de 31 iulie 2015, cu ocazia şedinţei lunare de pregătire profesională a personalului din cadrul AJFP Bihor - Activitatea de Inspecţie Fiscală, inculpatul Sime Adriana le-a relatat subordonaţilor faptul că «i s-a organizat o înscenare, care nu a reuşit»".

Apărarea

Răzvan Doseanu, avocat OradeaTeoria "înscenării" este, de fapt, şi cea a apărării adjunctei de la Finanţe. "Dna Puşcău a luat mita invocând numele dnei Sime. Asta reiese şi din dovezile strânse în perioada în care Puşcău a fost supravegheată tehnic, şi din convorbirile intereceptate în timpul acţiunii de flagrant de anul trecut", spune avocatul finanţistei, Răzvan Doseanu (foto).

Potrivit acestuia, Puşcău ar fi fost surprinsă de procurorii DNA în momentul în care a luat banii de la patron, iar în timpul audierilor a pretins că întreaga sumă trebuia să ajungă la finanţistă. Însă, în momentul în care s-a dus să "livreze" plicul, trimisă de anchetatori, Sime a respins categoric mita. "Clienta mea respinge ferm plicul cu bani, iar dna Puşcău chiar i se plânge că «dacă îi duc înapoi o să creadă că i-am cerut pentru mine», moment în care răspunsul a fost: «Treaba ta, fă ce vrei, iei banii şi îi duci înapoi la om». Pentru că dna Puşcău a insistat, dna Sime i-a spus că, dacă mai continuă, o scoate afară din birou cu secretara".

O altă dovadă a nevinovăţiei lui Sime ar fi, mai zice avocatul, faptul că DNA nu i-a imputat nici ei şi nici subalternelor faptul că inspecţiile la Ice Company n-ar fi fost corecte. "Dacă ar fi favorizat respectiva firmă, dacă şi-ar fi încălcat atribuţiile, ar fi fost acuzată şi de abuz în serviciu". Doar că ancheta încă nu s-a terminat şi n-ar fi exclus ca procurorii s-o facă de acum încolo...


ULEI... LA PROMOŢIE
Controale cu plocoane

În relaţie cu Interoil Oradea, Adriana Sime este acuzată că a primit, în mod repetat, produse alimentare, în valoare totală de 927,96 lei. În octombrie 2012, ca urmare a unei contestaţii soluţionate favorabil de ANAF (care anulase obligaţii suplimentare de circa 2,5 milioane lei), inspecţia fiscală coordonată de Sime a confirmat situaţia, stabilind ca datorii numai nişte majorări de întârziere şi penalităţi de nici 3.000 lei. În chiar ziua finalizării inspecţiei, un economist a scos 11 baxuri cu sticle de ulei din firmă, ca "protocol", şi le-a dus acasă la finanţistă.

Apoi, "livrările" către Sime au devenit obicei, toate şpăgile în produse fiind confirmate de acte şi de declaraţiile celor care le-au dus, faptul fiind considerat de DNA ilegal în condiţiile în care Interoil avea de recuperat de la stat sume mari cu titlul de TVA de rambursat, iar plata lor depindea de rezultatul inspecţiilor fiscale. Mai mult, în august 2014, când, la ordinul DRFP Cluj, AJFP Bihor trebuia să efectueze un control inopinat la Interoil, Sime "l-a anunţat în prealabil" pe reprezentantul firmei, "informându-l totodată şi cu privire la obiectul controlului", adică evaluarea riscului fiscal. De altfel, procurorii susţin că verificările la Interoil au avut de fiecare dată "un caracter pur formal".

Avocatul Răzvan Doseanu minimalizează această acuzaţie, susţinând că ar fi vorba, de fapt, doar de nişte "atenţii" nevinovate primite de sărbători, asimilabile "produselor promoţionale".

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
3 Comentarii
He, he, he! E tare!
,,Se ia un pix şi se scrie pe o hârtie, înşirând informaţii, argumente şi probe. Cât de multe." Ei, nu-i chiar asa, dar nu e rau, se vede cine experienta contactului cu parchetarii! Hai sa vedem ce zice legea. Nu de alta, dar subiectul ar putea sa intereseze pe multi. ,,Plangerea sau denuntul pot fi facute atat in scris, cat si oral. Cand sunt facute oral, organul de ancheta are obligatia sa intocmeasca un proces verbal in care sa le consemneze.plangerea sau denuntul trebuie sa contina: – numele si prenumele petitionarului – calitatea petitionarului (precizarea daca actioneaza in nume personal sau ca mandatar/reprezentant al unei persoane; in acest caz, persoana reprezentata trebuie nominalizata) – domiciliul petitionarului – descrierea faptei care formeaza obiectul sesizarii (e necesara o descriere cat mai exacta si detaliata a faptelor. Orice element de fapt, chiar aparent neimportant, care poate servi la stabilirea existentei infractiunii sesizate sau la identificarea fapturitorului, trebuie adus la cunostinta organelor de ancheta. Descrierea faptelor trebuie facuta cat mai obiectiv si cat mai detasat de emotiile, trairile, sentimentele, parerile sau aprecierile celui care relateaza) – indicarea faptuitorului, desigur daca este cunoscut (daca autorul sesizarii nu cunoaste fapturitorul, va face mentiune in acest sens, urmand ca organele de ancheta sa procedeze si la identificarea faptutitorului) – indicarea mijloacelor de proba (este o mentiune foarte importanta pentru ca sesizarea sa fie cu adevarat eficienta. Spre exemplu, indicarea unor martori – de preferat cu nume complet si adresa-; de asemenea, trebuie remise organelor de ancheta orice inscrisuri, fotografii, inregistrari sau obiecte care pot servi la dovedirea sustinerilor din sesizare; daca acestea nu sunt detinute de petitionar, dar ii cunoaste pe detinatorii lor, trebuie sa precizeze in mod clar, in sesizare, cine detine respectivele mijloace de proba) – semnatura petitionarului" P.S. Principala diferenta dintre plangere si denunt: diferenta dintre plangere si denunt consta in faptul ca autorul plangerii este victima infractiunii sesizate, iar autorul denuntului nu este vatamat, prejudiciat in mod direct prin infractiunea pe care o sesizeaza.
Postat 28 Iulie 2016, 17:23 de pinonel
întrebare cititorilor
Are cineva cunoștinta despre cum se poate face o plângere p La DNA împotriva unor fapte ale unui functionar p care le suspectez ca find de coruptie pentru că a reusit să cumpere 3 vile in 8 ani dar nu a declarat venituri impozabile decât pentru 1 /3 din suma necesară achizitiei b
Postat 28 Iulie 2016, 13:29 de tatabalaur
RE: întrebare cititorilor
Se ia un pix şi se scrie pe o hârtie, înşirând informaţii, argumente şi probe. Cât de multe.
Postat 28 Iulie 2016, 13:44 de Florin Ciucas
un arogant
Cristian Popescu de la Aio este superior cetățeanului orădean de rand. De aceea este atat de arogant. dacă mergi cu o problema te injoseste în ultimul fel apoi îți spune cu aroganta ca el este director si sa nu il mai deranjezi tu cetățeanul ! a
Postat 28 Iulie 2016, 08:21 de viorel_guide
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0836 RON
  • 1 EUR = 4.8344 RON
  • 1 HUF = 0.014 RON