Familia în doză dublă: Ce aduce noul număr al revistei de cultură orădene

Noul număr al revistei Familia, unul dublu, vine cu o ofertă de lectură bogată, deschizîndu-se cu o anchetă literară incitantă din care veţi afla inclusiv care este legătura dintre muzică şi literatura lui Mircea Cărtărescu – chiar de la autor.

Sub titlul Coloana sonoră a cărţilor, am căutat să aflăm dacă şi în ce fel muzica influenţează procesul de creaţie, pornind de la ideea că adesea (dar nu întodeauna şi, veţi vedea, nici neapărat "adesea"!) folosim muzica pentru a ne izola de lume atunci cînd ne aşternem la scris. Au răspuns unii dintre cei mai apreciaţi scriitori ai momentului (Cristian Fulaş, Bogdan Răileanu, Tudor Ganea, Lucian Dan Teodorovici, Florin Lăzărescu, Vasile Ernu, ca să amintesc doar cîţiva) şi patru dintre cele mai apreciate scriitoare: Ioana Nicolaie, al cărei nou roman Tot înainte tocmai a apărut la Editura Humanitas, Andreea Răsuceanu, autoarea romanului Vântul, duhul suflarea, recenzat de Marius Miheţ în numărul nostru anterior, Diana Geacăr, al cărei nou volum de proză scurtă Sirina şi alţi monştri din Saad tocmai a apărut la Casa de Pariuri Literare, şi Tatiana Ţîbuleac, al cărei roman Grădina de sticlă tocmai a apărut în traducere spaniolă, confirmînd încă o dată cariera internaţională a minunatelor (şi, în acelaşi timp, dureroaselor) sale cărţi.

Mai departe vă propunem patru interviuri. Trei dintre ele au ca invitate scriitoare cu totul deosebite, apreciate în România natală şi-n ţările lor de adopţie deopotrivă: Anca Mizumschi, Adina Dabija şi Claudia Serea. "Nu cred că merită pierdut timpul cu proiecte care nu te fac mai bun ca om", spune Adina Dabija cu o naturaleţe de invidiat - o afirmaţie pe care-ar trebui să ne-o facem crez. "Este extraordinar ce detaşare îţi dă distanţa şi faptul că poţi călători şi cunoaşte oameni noi şi culturi noi", mărturiseşte, din Arizona, Anca Mizumschi. Iar Claudia Serea, în aceeaşi idee a relaţiei cu distanţa, afirmă: "Nu simt că aparţin neapărat literaturii române, nici celei americane. Aparţin spaţiului dintre cele două literaturi...".

Toate aceste dialoguri au fost posibile datorită neobositului nostru colaborator extern din SUA, scriitorul Bogdan Suceavă. Cel de-al patrulea, realizat de corespondentul nostru extern din Israel, Dan Romaşcanu, este o discuţie cu scriitorul şi editorul Adrian Grauenfels, una dintre cele mai talentate, mai active şi mai interesante personalităţi ale lumii literare şi culturale israeliene vorbitoare de limba română.

La capitolul literatură, două proze. Una îi aparţine lui Andrei Crăciun, cunoscut mai ales ca jurnalist (este unul dintre fondatorii Recorder.ro), deşi adevărata sa vocaţie este aceea de poet. Veţi vedea de ce poet chiar din proza Maeştrii. A doua este un fragment dintr-o viitoare carte a lui Ciprian Măceşaru. "Deodată, îmi dau seama că cel care mă hăcuieşte e Dostoievski!", spune naratorul la un moment dat. Da, e vorba chiar de acel Dostoievski!

Printre alţi poeţi (Aurel Pantea, de pildă) şi poete (din Franţa, Lili Frikh, sau Claudia Serea, din SUA), avem bucuria să găzduim două debuturi: Andreea Apostu este, folosind cuvintele lui Mihók Tamás, "o poetă trecută de pragul maturităţii, din ce în ce mai aproape de un debut editorial răsunător" (ceea ce-i dorim şi noi!), iar Anna Valentová, pentru care româna este a doua limbă, "are, la douăzeci şi unu de ani, mai multă poezie înăuntrul ei decât poeţii seniori", spune Marius Miheţ, completînd despre autoare că "de un an şi jumătate a învăţat limba română atât de bine, încât poate deja să-i simtă şi poezia. Prin urmare, iată, debutează în limba română înaintea limbii materne, slovaca".

De rubricile fixe nu mai zic nimic (veţi afla singuri despre ce cărţi vorbesc Marius Chivu, Alex Moldovan, Al. Cistelecan, Ioan Moldovan; despre ce film scrie Irina-Roxana Georgescu; ce temă literară dezbate Magda Danciu etc.), zic doar că tînărul Răzvan Rocaş face o cronică a celei mai recente premiere a teatrului orădean, cu piesa Genul acuzativ scrisă şi regizată de Mimi Brănescu, şi că echipa noastră de cronicari literari este la datorie şi la înălţime. Andreei Pop, Iuliei Nedea, lui Marius Miheţ, Dan-Liviu Boeriu, Mihók Tamás şi Radu Bejan li se alătură, de la Piatra Neamţ, Adrian G. Romila cu un text despre debutul în proză al criticului şi istoricului literar ieşean Bogdan Creţu (romanul Cornul inorogului).

Publicăm, desigur, şi lista bestseller-urilor Cărtureşti pe luna februarie – cea mai accesată secţiune de pe site-ul nostru. Deja putem vedea ce titluri rezistă în top, ce schimbări s-au produs, ce new entries sînt.

Artistul lunii (de fapt, al lunilor februarie şi martie) este nimeni altul decît Cosmin Bumbuţ, jumătatea "vizuală" a cuplului Teleleu. Cosmin Bumbuţ a cîştigat mai multe premii de fotografie, printre care Sony World Photography Awards în 2015 cu proiectul Camera intimă. Este singurul fotograf român care a cîştigat premiul I la competiţia Sony Awards pentru fotografi profesionişti. Din ianuarie 2019, lucrează împreună cu Elena Stancu la proiectul "Plecat", documentînd la faţa locului poveştile de viaţă ale românilor plecaţi să muncească în străinatate. Fotografia care ilustrează coperta acestui număr a fost realizată în timpul acestui proiect, în Deltebre, Spania, în 2019.

Şi asta nu e tot, cum se spune. Iar ca să aflaţi mai exact ce înseamnă aceste cuvinte vă invităm să căutaţi revista Familia în librării începînd de săptămîna viitoare. Sau poate chiar să veniţi marţi, 30 martie, la ora 18, pe terasa cafenelei Ristretto din faţa librăriei Humanitas de pe Corso pentru a ne fi alături cu ocazia lansării acestui număr dublu.

Mircea Pricăjan