Experţi în şpăgi: Detalii şocante privind sistemul corupt patronat de medicii de la Pensii (FOTO)

O analiză a Ministerului Sănătăţii din 2010 plasa Bihorul în fruntea judeţelor cu cei mai mulţi pensionari pe motive de invaliditate: 52.756, adică 32,86% din totalul pensionarilor din judeţ. "Ceva nu e în regulă în acest judeţ, mai ales că sunt sate întregi în care toţi bărbaţii sunt pensionaţi ca invalizi", comenta atunci preşedintele Traian Băsescu.

În ciuda statisticilor îngrijorătoare, la vremea respectivă autorităţile s-au mulţumit doar să reevalueze dosarele beneficiarilor. Unii pensionari au fost "retrogradaţi" în grade inferioare, iar alţii au rămas fără pensii, ca după o vindecare miraculoasă. Dar de medicii care fabricaseră invalizi pe seama tuturor contribuabililor la bugetul statului nu s-a atins nimeni, deşi era evident că nu acţionaseră dezinteresat. Doar preşedintele Comisiei judeţene de evaluare, dr. Ovidiu Pleşa, a fost schimbat din funcţie, mai mult de ochii lumii.

Acelaşi medic a fost arestat acum, alături de alţi 4 doctori şi 5 asistente de la Serviciul de Expertiză Medicală de pe lângă Casa de Pensii Bihor, pentru că transformaseră locul de muncă într-un monstruos şi profitabil mecanism de fraudare a fondului de pensii.

Bolnavi ţinuţi în spate

Ancheta poliţiştilor Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice, coordonată de procurorul Gheorghe Berce de la Parchetul Bihor, a pornit în luna ianuarie a acestui an de la o realitate "penală" care, deşi de notorietate, nu a fost denunţată niciodată. Şi anume că deciziile de încadrare într-un grad de invaliditate, pe baza cărora solicitanţii primesc pensii de boală, precum şi revizuirile periodice, se eliberează numai celor care pot să le cumpere.

Eforturile bugetare pentru plata acestora sunt uriaşe. La un calcul sumar, doar în Bihor, pentru cei 37.833 pensionari pe motive de invaliditate cu un venit mediu de 588 lei, statul plătea lunar peste 22 milioane de lei. Totul, din cotizaţiile celor care muncesc!

Potrivit Legii 263/2010 privind sistemul de pensii publice, pensia de invaliditate se acordă numai persoanelor care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza unor accidente sau boli, deciziile fiind luate de medicii experţi ai asigurărilor sociale din cadrul Serviciului de Expertiză Medicală din Casele de Pensii, obligaţi să analizeze documentele medicale şi să examineze bolnavii.

În raport cu cerinţele locului de muncă, solicitantul este încadrat în grade de invaliditate, de care depinde şi cuantumul pensiei. Cel mai grav e gradul I (necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane), urmat de gradul II ( persoanele care şi-au pierdut total capacitatea de muncă, dar nu necesită ajutor) şi gradul III (bolnavi care au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, dar pot presta o activitate). Deciziile nu sunt definitive, medicii experţi fiind obligaţi să reanalizeze cazurile periodic, la un termen stabilit tot de ei, după 6 luni sau după 1 an.

"Pensionar" sub acoperire

La Oradea, însă, sistemul funcţiona după cu totul alte reguli. Evaluările s-au făcut exclusiv pe şpăgi, iar cei care nu cotizau riscau să fie retrogradaţi ori să li se respingă de-a dreptul solicitările, chiar dacă pensia li se cuvinea. 

Din informaţiile strânse în prima fază de poliţişti, nedreptăţile erau la ordinea zilei. "În timp ce bolnavii închipuiţi, unii chiar cu afaceri sau plecaţi la muncă în străinătate, beneficiau de pensii de invaliditate, alţii erau respinşi la evaluare. O persoană fără un braţ a fost declarată aptă de muncă pentru că nu a ataşat la dosar şi «taxa» cuvenită. O alta, care a pus prea puţin, a rămas fără pensie timp de 6 luni, pentru că dosarul i-a fost pus la păstrare, medicii «uitând» să-l avizeze", au povestit BIHOREANULUI surse judiciare.

Câţi dintre cei aproape 38.000 de bihoreni beneficiari de pensii de boală fraudează sistemul de pensii şi care era traseul şpăgii? Ca să afle, poliţiştii au trimis la Casa de Pensii un "pensionar" sub acoperire, cu o sarcină precisă: să-i tragă de limbă pe solicitanţii veniţi la Serviciul de Expertiză Medicală, pentru a afla "regulile casei", adică tarifele şi modul de plată. Aşa au descoperit că medicii erau împărţiţi pe zone de competenţă, iar "taxele" se plăteau atât la evaluarea iniţială, cât şi la revizuirea dosarului. Ca să aibă dovezi, au montat camere de supraveghere în cabinetele tuturor medicilor şi i-au înregistrat săptămâni în şir.

Atenţie, se filmează!

În paralel, anchetatorii au verificat averile celor 10 angajaţi ai Serviciului: şeful instituţiei, dr. Vasile Sălăjan, aflat pe funcţie dinainte de 1989, medicii Emilia Cun, Anca Grigorescu, Ana Guţ şi Ovidiu Pleşa, plus asistenţii acestora: Gianina Ţigan, Pelle Johannes Ladislaus, Violeta Coşa, Monica Teodora Ignat şi Ioana Precup.

Potrivit Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Bihor, în perioada 2012-2014 cele 10 persoane au realizat venituri care nu au depăşit în niciun caz 150.000 lei. Şi totuşi au strâns averi impresionante, direct sau prin interpuşi: în total 43 case şi apartamente, 25 terenuri, 16 autoturisme, plus acţiuni de peste 4 milioane euro la diferite companii listate pe bursă. Totodată, în perioada 2013-2015, doi dintre medici - Grigorescu şi Cun - au împrumutat cu peste 3 milioane lei, pentru diverse achiziţii, societăţile pe care le coordonează direct sau prin interpuşi.

De unde atâta bănet? Explicaţia a oferit-o vizionarea imaginilor surprinse de camerele de supraveghere. În numai două săptămâni, din cele 738 persoane care au intrat în cabinetele medicilor, 733 le-au dat şpagă! Altfel spus, doar 5 bolnavi nu au "cotizat" pentru dreptul de a avea pensie de boală. Şi aceştia, a aflat BIHOREANUL, doar pentru că aveau pile, ba la şeful Casei de Pensii, Leontin Ţîrle, ba la alţi funcţionari din instituţie.

Bani de hârtie

Realizate cu suportul tehnic al Direcţiei Generale Anticorupţie de la Bucureşti şi al SRI, înregistrările nu au surprins vreun moment în care medicii să fi cerut banii. Doar doctoriţa Ana Guţ avea nesimţirea să ceară câte 1 leu de la fiecare beneficiar, pentru hârtia pe care urma să fie tipărită decizia, deşi aceasta era asigurată, la fel ca tuturor colegilor ei, de către Serviciul administrativ al Casei de Pensii.

Dar, chiar dacă n-au cerut explicit banii, mai ales că pacienţii ştiau şi ei "regulile casei", medicii nu i-au refuzat niciodată. Nici măcar n-au mimat refuzul, măcar de mântuială, filmările demonstrând că toţi considerau şpăgile ca pe o plată de la sine înţeleasă.

Medicii le încasau nu doar pentru încadrarea în grad de invaliditate, ci şi pentru vizarea concediilor medicale de peste 150 de zile, împărţind prada cu asistenţii. Vasile Sălăjan, Emilia Cun, Anca Grigorescu şi Ana Maria Guţ lăsau asistenţilor diverse sume în plicuri, în timp ce Ovidiu Pleşa îi dădea asistentei un procent fix de 30% din "încasări" şi aştepta să primească rest.

Sălăjan împărţea câştigul şi cu o altă persoană, deocamdată neidentificată. În fiecare zi, doctorul pregătea câte un plic cu 5-600 lei, cu care ieşea din încăpere, după care revenea în cabinet fără el.

Examen de la distanţă

Tot datorită filmărilor au aflat oamenii legii şi tarifele. Pentru un dosar nou, de pildă, mita varia între 200 şi 400 euro, iar la fiecare revizuire mai primeau între 100 şi 400 lei.  Anchetatorii au descoperit, de asemenea, că medicii nici măcar nu se sinchiseau să-i consulte pe pacienţi. În multe rânduri, dosarele erau preluate de asistente, care le predau medicilor cu tot cu şpagă.

Mai mult, Ovidiu Pleşa avea şi "reprezentanţi" în judeţ, adevăraţi "agenţi de vânzări" care preluau dosarele şi banii în numele lui, iar apoi le aduceau la cabinet. Unul dintre aceştia era, de exemplu, viceprimarul comunei Avram Iancu, Dan Chirla, iar pacienţii - alegătorii acestuia din coloniile de romi. Elocventă pentru modul în care se făcea evaluarea a fost remarca lui Pleşa în discuţia cu un "client" îngrijorat că starea de sănătate nu era suficient de proastă pentru a obţine pensie de invaliditate. "Nu contează cum vă simţiţi, contează actele pe care noi le putem prezenta!", l-a liniştit Pleşa.

Stop joc!

Ce a urmat deja se ştie. Miercurea trecută, 120 de poliţişti au descins la 36 de locuinţe ale medicilor, asistenţilor şi intermediarilor, precum şi în cabinetele din Serviciul de Expertiză Medicală, în biroul viceprimarului din Avram Iancu şi la clinicile Elias, deţinută de doctoriţa Emilia Cun, şi Thoracut, patronată de Anca Grigorescu.

Rezultatul percheziţiilor a fost peste orice aşteptări: în total, de la cele 10 persoane au fost ridicaţi 1.402.081 lei, 190.880 euro, 125.386 dolari, 10.640 franci elveţieni şi 89.000 forinţi în numerar. Totodată, în conturile suspecţilor au fost descoperiţi şi indisponibilizaţi 1.143.733 lei, 38.940 euro şi 40.100 dolari, iar casele şi apartamentele acestora, ale copiilor şi ale părinţilor lor au fost puse sub sechestru.

De la Ana Guţ s-a confiscat cea mai mare sumă. Proprietară a trei apartamente, doctoriţa nu avea încredere să-şi lase banii în ele. Îi ţinea în maşină, într-o plasă, pe bancheta din spatele şoferului, unde anchetatorii au descoperit 205.710 lei şi 19.385 euro. Şi era doar o mică parte, grosul fiind găsit în locuinţa din Cociuba Mare a mamei sale, de unde poliţiştii au ridicat 772.200 lei, 120.000 dolari şi 4.820 euro

În premieră naţională, personalul întregului serviciu a fost reţinut, inculpat pentru corupţie şi trimis după gratii, întâi pentru o noapte. O zi mai târziu, procurorii Parchetului Bihor au cerut arestarea lor preventivă pentru 30 de zile. "Activitatea infracţională a inculpaţilor a generat destabilizarea întregului mecanism de acordare a pensiilor de invaliditate, fapt care a determinat ca judeţul Bihor să fie între judeţele cu cei mai mulţi beneficiari de pensii de invaliditate", au invocat procurorii în referatul înaintat judecătorului de drepturi şi libertăţi, care le-a şi admis solicitarea.

Pensionari la interviu

Între timp, cercetările continuă. Poliţiştii au ridicat 2.300 dosare medicale ce vor fi trimise unei comisii de specialitate spre reanaliză. "Lipsa de evaluare a stării de sănătate în raport cu actele medicale creează prezumţia că unele pensii au fost acordate nejustificat, fiind necesară o reevaluare riguroasă a tuturor beneficiarilor", spune procurorul Maria Cotrău, purtătorul de cuvânt al Parchetului Bihor.

La interogatorii, doar 3 asistente au acceptat să dea declaraţii, recunoscând că au primit bani de la medicii cu care lucrau. Celelalte 7 persoane, însă, au uzat de dreptul la tăcere. Ofiţerii SICE interoghează în această perioadă şi 6 intermediari folosiţi de medici, dar şi persoanele care au dat şpăgile. Cei mai mulţi s-au codit să vorbească, recunoscând că au dat mită doar când le-au fost arătate imaginile ce i-au imortalizat punând banii pe mesele ori în buzunarele medicilor. Unii nici n-au recunoscut că erau ei în imagini. O reacţie previzibilă, căci dacă se dovedeşte că nu aveau dreptul la pensie vor fi obligaţi nu doar să returneze sumele încasate fraudulos, dar şi să răspundă penal alături de medici şi asistente.

Până unde va ajunge ancheta? E greu de anticipat, dar sursele BIHOREANULUI afirmă că membrii Comisiei de expertiză au fost monitorizaţi de-a lungul mai multor luni, timp în care şpăgile încasate au depăşit suma de 1 milion de lei. În condiţiile în care la Casa de Pensii Bihor se înregistrază lunar între 130 şi 150 de cereri pentru pensii de invaliditate, iar alte 1.000-1.200 de persoane revin pentru revizuirea dosarului, nu ar fi exclus să aibă dreptate. La fel cum e posibil ca acum, când organele le verifică starea de sănătate, bihorenii să se însănătoşească brusc, iar pentru evaluări să nu mai fie nevoie nici măcar de acel leuţ pe care îl dădeau pentru coala de hârtie.

PROVIZORAT
Aşteptaţi să se întoarcă

Rămas fără personal la Serviciul de Expertiză Medicală, directorul Casei de Pensii Bihor, Leontin Ţîrle, a decis ca activitatea medicilor şi asistenţilor arestaţi să fie preluată de colegii acestora din Beiuş şi Marghita. "Începând de luni, medicul expert de la Marghita, Georgiana Dumitrescu, şi cel de la Beiuş, Szatmari Bujor, vor veni pe rând la Oradea".

Potrivit lui Ţîrle, cei 10 medici şi asistenţi ar putea reveni la serviciu dacă măsura arestului preventiv ar fi revocată şi judecătorii nu le-ar da interdicţii. "O decizie privind desfacerea contractelor de muncă se va lua doar după ce instanţele se vor pronunţa definitiv", spune, adăugând că el nu avea habar de afacerile acestora. "Nu au fost înregistrate sesizări cu privire la primirea de mită sau alte foloase necuvenite, doar legate de încadrare şi neîncadrare în grad de invaliditate", zice directorul.

CAPTURĂ GRASĂ
Şpăgi în plase, geamantane şi maşini

Percheziţiile organizate de poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice au scos la lumină sume uriaşe de bani ascunse de medici şi asistente în locuinţe şi maşini. Astfel, din maşina lui Vasile Sălăjan s-au ridicat miercurea trecută 6.000 lei, 3.500 euro şi 18.500 forinţi, din cabinetul acestuia alţi 2.700 lei şi 50 euro, iar dintr-una din case 5.000 euro.

În sertarul din cabinetul Ancăi Grigorescu, poliţiştii au găsit 2.100 lei plus două plicuri, unul cu 400 lei iar celălalt cu 150 lei. Din autoturismul lui Ovidiu Pleşa  au fost ridicaţi 5.000 lei şi 3.300 euro, din cabinetul lui 4.865 lei şi 50 euro, iar din locuinţă alţi 5.500 lei.

Doctoriţa Emilia Cun avea în cabinet 4.250 lei şi 200 euro, iar în vilă, ascunse într-un geamantan, sumele de 130.365 euro, 207.200 lei, 3186 dolari, 10.640 franci elveţieni şi 44.500 forinţi.

Colega ei, Ana Guţ, avea în cabinet 6.238 lei, 700 euro şi 300 dolari, într-un apartament 700 euro şi 19.336 lei, iar în maşină ţinea 205.710 lei şi 19.385 euro. Poliţiştii au vizitat-o şi pe mama doctoriţei, o pensionară în casa căreia au găsit 772.200 lei, 120.000 dolari şi 4.820 euro.

Asistenţii medicilor au reuşit să adune sume mai modeste. Precup Ioana, asistenta lui Vasile Sălăjan, avea la ea 130 lei, iar acasă 70.200 lei, 6.100 euro şi 1.000 dolari. Asistenta lui Pleşa, Monica Ignat, avea strânşi 1.170 euro, 3.080 lei şi 2.000 forinţi, iar acasă 6.000 lei. Johannes Pelle, asistentul Ancăi Grigorescu avea în buzunarul halatul 1.950 lei iar Violeta Coşa, asistenta doctoriţei Guţ, deţinea în locuinţă 2.000 lei şi 800  euro.