URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 22 APRILIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Nu credeam că se vor putea mobiliza 15.000 de oameni în acțiunea intitulată Misiunea Grivei, prin care se cer condiții mai bune pentru câinii abandonați și pentru sterilizarea lor. Iată că inițiativele cetățenești încep să capete forță și consistență. Poate n-ar fi fost lipsit de interes să se ceară și sterilizarea stăpânilor care-și abandonează animalele de companie...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Săptămâna trecută, înainte ca lucrările de 70 milioane de euro derulate la Aeroportul Oradea să se încheie (apropo, va fi un şoc diferenţa!), suspansul privind utilitatea lor s-a risipit: CJ Bihor şi Primăria Oradea au bătut palma cu LOT şi cu HiSky.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți de noul proiect de realizare a unui drum nou între Paleu și Șoseaua Borșului, contestat de unii locuitori din Oncea?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Camera Deputaţilor a adoptat recent un proiect de modificare a legislaţiei în vigoare, prin care se prevede, în esenţă, că instanţele judecătoreşti nu vor mai putea reduce din oficiu onorariile achitate de justiţiabili avocaţilor, ci doar la cererea părţii adverse. 
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
05 Iulie 2018, 08:03

Doctorie-n agonie! Medicii de familie din Bihor avertizează că bolile sistemului i-au adus în prag de faliment şi pe cale de dispariţie

Doctorie-n agonie! Medicii de familie din Bihor avertizează că bolile sistemului i-au adus în prag de faliment şi pe cale de dispariţie PE DRUMURI. Ca şi când n-ar fi destul că sistemul "cade" regulat, medicii de familie sunt nevoiţi şi să stea la cozi pentru banalele formulare de trimiteri. Vinerea trecută, la amiază, doctori din tot judeţul aşteptau la CAS Bihor (foto) să-şi cumpere hârtiile fără de care nu pot lucra
Doctorie-n agonie! Medicii de familie din Bihor avertizează că bolile sistemului i-au adus în prag de faliment şi pe cale de dispariţie PE INVERS. Plătiţi cu tarife "îngheţate" de opt ani şi schimbate abia luna aceasta, medicii de familie se plâng că sunt ruinaţi şi de birocraţie. "Facem raportări săptămânal, lunar şi trimestrial, aceleaşi, suprapuse", spune preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie din Bihor, dr. Dorina Popa (foto stânga). "Înainte, făceam 80% medicină şi 20% birocraţie. Acum e invers: 80% scriem acte, 20% îngrijim pacienţi", zice şi dr. Ilyes Carol (fto dreapta)
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Plastic spus, medicina de familie este "talpa" sistemului sanitar, baza lui, în orice ţară civilizată: teoretic, asigură acces egal la servicii pentru prevenirea bolilor, identificarea riscurilor de îmbolnăvire, diagnosticarea precoce şi tratarea la timp a bolnavilor, evitând creşterea suferinţelor acestora şi a costurilor sistemului.

Asta, însă, doar pe hârtie. În realitate, la noi medicina de familie a ajuns veriga neglijată, ba în ultimii ani de-a dreptul umilită şi sabotată a sistemului de sănătate. BIHOREANUL vă prezintă un tablou îngrijorător, descris de protagonişti şi confirmat de oficiali.

Aproape de grevă

Săptămâna trecută s-a împlinit o jumătate de an de la cel mai radical protest al medicilor de familie din ultimele trei decenii. În decembrie 2017, Societatea Naţională de Medicină de Familie din România şi Asociaţiile Medicilor de Familie din toate judeţele, care reunesc toţi cei 11.239 medici din acest sector, avertizau că din ianuarie 2018 nu vor mai oferi consultaţii gratuite, decontate de CAS, ci doar pro-bono sau contracost. În cele din urmă, schimbarea Guvernului, condus atunci de Mihai Tudose, şi a ministrului Sănătăţii, Florian Bodog, a făcut ca avertismentul să nu fie pus în practică, în speranţa unor schimbări în bine.

Problemele semnalate au rămas, însă, nerezolvate, ba chiar s-au agravat. Şi nici măcar nu sunt de dată recentă. Încă din mai 2017, SNMFR depunea la Ministerul Sănătăţii, la CNAS şi la Guvern un "Document de poziţie" care, dacă era luat în seamă, ar fi obligat autorităţile la măsuri urgente.

Banii, puţini şi deturnaţi

Iată, telegrafic, situaţia alarmantă a medicinei de familie: cel mai slab finanţată în România comparativ cu toate celelalte ţări din UE. Cu toate că furnizează 70% din serviciile medicale pentru populaţie (56 milioane servicii pe an, adică 4.866/cabinet), alocarea pentru medicina de familie este de numai 5,83% din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate (comparativ, în Cehia, tot ţară ex-socialistă, este de 12,3%, în Germania de 15,2%, iar în Elveţia 17,1%). Şi asta se întâmplă în condiţiile în care pentru sistemul sanitar autohton (incluzând şi spitalele) alocarea din PIB e tot cea mai mică (doar 4,2%, din care numai 0,86% contribuţia statului, restul de la asiguraţi).

Deşi anual se strâng sute de milioane de lei din taxa pe viciu (alcool, tutun), destinate prin lege Programelor Naţionale de Sănătate, banii au ajuns la sănătate doar în 2007 şi 2008, de atunci toate sumele fiind "rechiziţionate" la bugetul de stat, pentru cheltuieli fără nicio legătură cu sănătatea.

În pragul sărăciei

Concomitent, medicul de familie are un statut precar. Spre deosebire de confraţii din ambulatorii şi spitale, fie de stat, fie private, este propriul angajat, indiferent de forma de organizare, şi îşi realizează majoritatea veniturilor (90%) din decontarea serviciilor de către CAS (10% din onorarii de la pacienţi, în general pentru adeverinţe). Nu lucrează, nu primeşte niciun leu. Merge în concediu? La fel, nu încasează nimic.

Potrivit SNMFR, venitul mediu brut al unui medic de familie variază, lunar, în cazurile optime (dacă are o listă cu cel puţin 1.700 pacienţi), de la 10.947 lei (cei fără specializare) la 17.555 lei (medicii primari). Funcţionarea unui cabinet (utilităţi, consumabile etc) costă în medie 4.561 lei lunar, iar personalul (asistentă, femeie de serviciu, contabil) minimum 2.947 lei. Scăzând aceste sume din totalul încasărilor, iar apoi şi plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale, venitul lunar mediu al unui medic primar titular de cabinet ajunge abia la 3.400 lei. Nu-i de mirare, aşadar, că un doctor de familie are probleme să se doteze (un ecograf costă 10.000-15.000 euro) şi că se retrage din activitate cu pensie între 1.200 şi 1.500 lei.

Mai grav, pentru că medicina de familie a devenit din toate aceste cauze, plus altele, tot mai puţin atractivă, vârsta medie a medicilor de familie a ajuns la 55 de ani. "Pe cale de dispariţie", notează SNMFR.

Robii birocraţilor

Preşedintele AMF Bihor, dr. Dorina Popa, cu o experienţă în sistem din 1985, nu câştigă mai mult de 3.500 lei lunar şi un bonus de 20% (700 lei) pentru că e medic primar: "Medicul de familie câştigă sub un rezident din orice spital la început de carieră". Colega cu care împarte spaţiul din plin centrul oraşului, în strada Traian Moşoiu, medic specialist, are 3.000 lei pe lună. Motivul? Tarifele CAS, "îngheţate" din 2010 şi schimbate abia luna aceasta, dar nepectaculos: pentru fiecare pacient din listă, CAS plăteşte 5,8 lei/an/punct (de la 5,4 lei până la 1 iunie), pacientul sub 70 ani însemnând 7 puncte/an, iar cel peste această vârstă 11 puncte/an). Lunar, asta aduce cam 4 lei pentru un pacient. Serviciile efectiv furnizate sunt decontate separat, dar în limita a 20 de consultaţii pe zi, tot la tarife derizorii: 2,8 lei/pacient consultat (de la 2,2 lei până în 1 iunie).

Din încasări trebuie plătite utilităţile, personalul, dotările (fără de care este imposibilă acreditarea de către CAS, după verificări ale DSP şi Colegiului Medicilor), consumabilele, asigurarea de malpraxis, cursurile obligatorii de perfecţionare etc. Mai nou, a fost înfiinţat încă un organism de acreditare, Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, condusă de fostul ministru Vasile Cepoi, care de anul viitor va "supra-gira" acreditarea, tot la 5 ani, contra unor taxe exorbitante, cam de 5.000 de euro pe cabinet. Doar pe cei 336 medici de familie din Bihor noua instituţie îi va "uşura" de 1,68 milioane euro, fără să facă nimic!

Ping-pong cu pacienţii

Medicii de familie se confruntă, în plus, cu piedici puse prin proceduri birocratice greu de înţeles. De pildă, spune dr. Popa, sunt obligaţi să facă raportări pentru aceleaşi obiective şi la DSP, şi la CAS, săptămânal, lunar şi trimestrial, de la executarea vaccinării până la monitorizarea infecţiilor respiratorii, bazele de date informatice nefiind interconectate.

Tot din acest motiv, legătura medicului de familie cu cel din ambulatorii şi spitale e discontinuă, iar pacienţii devin mingi de ping-pong. Dacă un medic de familie suspectează o afecţiune la un pacient, trebuie să-l trimită la investigaţii, iar dacă acesta se întoarce cu recomandări de tratament, cel care scrie reţeta poate fi medicul de familie, dar numai dacă scrisoarea medicală a confratelui este completă şi corectă. Soluţia ar fi simplă, dar e ignorată: accesul medicului de familie la toate informaţiile. "Noi nu "vedem" ce fac ceilalţi medici cu un pacient, nu avem acces la consemnările din spitale, şi nici ei nu au acces la istoricul medical al bolnavului", spune doctoriţa.

Protocoalele sunt aberante şi ele, ceea ce face ca medicul de familie, deşi are competenţa necesară, să nu poată prescrie tratamente simple, spune şi dr. Ilyes Carol, medic în Borod. "Dacă am un copil de 2 ani cu astm, trebuie să-l trimit la pneumolog, deşi evident la această vârstă pacientul nu poate coopera cu medicul, nu poate sufla în aparat să i se măsoare capacitatea pulmonară. Medicul de familie ar putea prescrie un medicament banal, dar nu are voie". Alteori, fenomenul e invers: la fiecare prezentare, specialiştii din ambulator obligă pacientul să vină cu trimitere de la medicul de familie, chiar dacă are afecţiuni deja atestate de specialiştii înşişi (oncologice, cardiologice, psihiatrice, reumatice etc).

Noaptea, ca sclavii

Cel mai mare coşmar a devenit, însă, funcţionarea SIUI - Sistemul Informatic Unic Integrat de sănătate, bazat pe citirea cardului de sănătate al pacientului în cabinetul medicului de familie, raportarea online către CAS a serviciilor furnizate de acesta şi apoi validarea şi decontarea lor.

Motivul? Sistemul, a cărui mentenanţă o "asigură" firme ale celebrului Sebastian Ghiţă, "crapă" tot mai des. Luna trecută, de pildă, SIUI n-a funcţionat deloc în a treia săptămână, aşa că medicii şi-au notat serviciile pe hârtie, iar seara şi noaptea le-au pus pe calculator încercând să expedieze raportările către CAS. Consecinţele? Nu doar că ajung dimineaţa la cabinete gata obosiţi, dar îngreunează şi procesarea de către farmacişti a reţetelor pentru medicamentele gratuite şi compensate. Dacă nu trec serviciile în SIUI până la sfârşitul lunii, medicii nu primesc contravaloarea lor şi sunt penalizaţi de CAS, considerându-se că au încălcat contractul. "Lucrăm într-o tensiune ca la război", spune preşedinta AMF Bihor, şi nu-i deloc o exagerare: în război cu un sistem de sănătate tot mai bolnav.


SIMPLI RAPORTORI
Cu mâinile legate

Varga Gheorghe Ludovic, șef CAS BihorPreşedintele-director general al CAS Bihor, Varga Gheorghe (foto), admite că medicii de familie au de furcă tot mai frecvent din cauza avariilor SIUI, dar spune că tot ce se poate face "în plan local" este "să raportăm imediat problemele către Casa Naţională".

De asemenea, Varga confirmă relaţia greoaie dintre medicii de familie şi specialiştii din ambulatorii şi spitale, generată de faptul că aşa-numitul Dosar Electronic al Pacientului, baza de date în care ar trebui consemnat tot istoricul medical al asiguratului, nu este "alimentat" cu informaţii, nici de către medicii de familie, nici de către cel din ambulator.

"În Ungaria acest lucru este obligatoriu de la naştere până la moarte, de către orice medic care vine în contact cu pacientul, fapt care permite evidenţierea tuturor problemelor lui medicale şi a tuturor serviciilor medicale care îi sunt furnizate", spune Varga. În România, adaugă şeful CAS Bihor, DEP există doar teoretic, nu şi practic, pentru că niciun furnizor de servicii medicale nu este sancţionat pentru necompletarea acestuia.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
5 Comentarii
te-am inteles
Am inteles de la inceput ce ai vrut sa spui...dar, inlocuieste urgentele cu ambulator si vezi ce-ti da. Pai mergi in spital la un internist care are deja 10 locuri ocupate pe sectie si evident, trebuie sa.i vada de doua ori pe zi...si mai stau la el la usa inca 20 de persoane (care nu e sigur ca la el trebuie sa stea la rand) Crezi ca e ok? Eu consider ca si medicii de familie isi au rolul lor
Postat 05 Iulie 2018, 10:48 de speed
@Speed
@Speed: 1. Unde am scris eu urgente acolo. Nici vorba de asta. Sunt impotriva uzantei serviciilor de urgenta asa cum se face in Romania, cad se merge acolo pt orice. Iar la 2. La interne mas duce clar. Ala are sanse mai mari sa ghiceasca ceva precis (ca in Romania de multe ori diagnosticele sunt puse la misto, fie din nepricepere medicala, fie din lipsa dotarilor necesare unei anamneze corecte) decat un medic de familie. Medicina de familie, asa cum e ea in Romania, dar si in alte state Europene, e o groapa a banilor si o etapa birocratica fara sens. Pt ce ai spus tu, cu pieptul, se poate face triaj pe interne linistit, in ambulator (NU ma refer la urgenta, repet!)
Postat 05 Iulie 2018, 10:35 de Bradley
si inca ceva
Daca te doare in piept...unde mergi? La pneumo, la cardiao sau la interne?! Zic si eu :)
Postat 05 Iulie 2018, 09:42 de speed
gluma
Brad, sper ca ai glumit. Gandeste-te ce e acum la urgente...dar sa pui de x100 atat...sa vezi atunci cum ar fi cu ambulatoarele :)
Postat 05 Iulie 2018, 09:41 de speed
Mila pt med de fam? Nici vb.
Nu trebuie avuta mila pentru medicii de familie, decat poate pentru cei care se sacrifica sa presteze actul medical prin diverse localitati rurale. Cei de la oras mai ales, o duc destul de bine, au destui pacienti si sa nu uitam un lucru: mare parte sunt aserviti firmelor farmaceutice, care mereu ii scalda in atentii, mai mult sau mai putin valoroase. Daca nu curge, picura. De asemenea, nu uitati ca marea parte lucreaza in ture, deci nu se spetesc facand nu stiu cate ore suplimentare/garzi, ca si cei din spitale. Banii pt medicii de familie sunt bani aruncati, mai ales in Romania. S-a depasit deja nivelul omului limitat/neinformat care merge la medicul de familie pt orice. Sa fim seriosi..cati dintre noi daca ii doare ceva in ureche merg la medicul de familie. Peste 80% merg direc la ORL. E o inpetie ca sa merg la medicul de familie doar pt bletul de trimitere, astfel incat sa fie decontata consultatia la ORL. Ar trebui facut totul direct acolo unde e cazul, adica la medicul specialist. Medicina de familie trebuie masiv redusa, iar resursele ar trebui mai degraba orientate catre ambulatoarele de specialitate si catre (adesea ignoratele) centre de permanenta.
Postat 05 Iulie 2018, 09:19 de Bradley
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6687 RON
  • 1 EUR = 4.9764 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON