Digitalizare... pe hârtie: Majoritatea instituțiilor din Bihor nu funcționează online nici după un an de pandemie!

Au trecut 11 luni de la „lockdown-ul” care a cuprins România, asemenea altor ţări din lume. Tot de-atunci, medicii infecţionişti le recomandă oamenilor să evite orice deplasare care nu este necesară, pentru a preveni infectarea cu Covid-19.

Instituţiile au fost primele care au „blocat” accesul cetăţenilor, suspendând complet activitatea, sub pretextul derulării activităţii online. Brusc, funcţionarii au avut pretenţia să li se solicite documente sau informaţii exclusiv pe internet, telefonic sau prin poştă, fălindu-se cu „servicii digitalizate”, ca şi cum ar fi descoperit peste noapte că nu e nevoie să pună oamenii pe drumuri. În realitate, după cum a constatat BIHOREANUL, puţine sunt cele care au site-uri funcţionale şi actualizate cu informaţii de bază, iar digitalizarea înseamnă cel mult că petiționarii primesc indicaţii prin e-mail.

Prea săraci pentru digitalizare

În plină pandemie, oamenii s-ar aştepta ca pe site-ul Direcţiei de Sănătate Publică Bihor să găsească uşor orice informaţie legată de Covid. În realitate, învechit şi deloc atractiv, portalul dspbihor.gov.ro pare un labirint.

Prima pagină este îndesată cu comunicatele zilnice ale Direcţiei privind numărul de cazuri depistate în judeţ şi incidenţa îmbolnăvirilor pentru fiecare localitate. Chiar dacă ele sunt binevenite, vizitatorul nu poate găsi indicaţii dacă are simptome de boală, care sunt locurile unde poate să-şi facă un test sau cum se poate vaccina.

Spre deosebire de alte direcţii din ţară, DSP Bihor nu afişează nici regulile la intrarea în ţară ori alte informaţii utile în vremuri de pandemie. „Avem o singură persoană care lucrează la site şi nu am avut timp să îl modificăm. Probabil alte direcţii au contracte cu firme specializate, noi nu ne-am permis, am preferat să investim în aparatură”, se scuză Daniela Rahotă (foto), şefa DSP Bihor.

Înaintea pandemiei

Instituţiile cât de cât puse la punct cu serviciile online sunt, de regulă, cele care aveau asemenea facilităţi şi înainte de pandemie. Primăria Oradea le permite de mult cetăţenilor să-şi plătească taxele online, să solicite prin e-mail certificate fiscale şi de urbanism ori să îşi programeze căsătoriile.

Tot online se fac şi programările la Serviciul de Evidenţă a Populaţiei, la Paşapoarte, Permise şi Înmatriculări Auto. În schimb, obţinerea acestor documente se poate face doar la ghişeu.

Bihorenii pot primi pe mail, însă, extrase de cărţi funciare, o facilitate a Oficiului de Cadastru dinainte de pandemie, la fel cum tot pe internet pot înfiinţa sau radia o firmă, Registrul Comerţului având un portal dedicat.

Munca, un exemplu

Dacă au rămas fără un loc de muncă în pandemie, bihorenii scapă de grija drumurilor la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Instituţia înregistrează acum electronic cererile de intrare în şomaj, cu condiţia ca solicitantul să trimită şi copii electronice ale documentelor personale (carte de identitate, acte de studii etc.). Tot online se eliberează şi actele pentru angajatori, pe site-ul AJOFM Bihor fiind disponibile formularele editabile. Mai greu este pentru cetăţean să se dumirească care e site-ul bun al Agenţiei (bihor.anofm.ro), căci alte două portaluri vechi ale instituţiei sunt încă vizibile pe internet.

Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţii Sociale (AJPIS) Bihor primeşte şi eliberează online, la rându-i, orice document. Site-ul Casei de Pensii Bihor a fost şi el „upgradat” timid şi, deşi încă nu primeşte cereri online, programările la ghişee se fac telefonic sau pe internet. Deloc întâmplător, toate cele trei instituţii - AJOFM, AJPIS şi Casa de Pensii - sunt în subordinea Ministerului Muncii, care în ultimul an a dus o politică de eficientizare.

Greu cu serverul

În schimb, la instituţiile din subordinea altor ministere digitalizarea pare departe. De pildă, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, care eliberează avize şi autorizaţii pentru orice construcţie sau investiţie, are un site încorporat celui al agenţiei naţionale, care „cade” aproape zilnic. Dacă au noroc să-l poată accesa, bihorenii află, totuşi, că pot transmite orice cerere prin mail, poştă sau fax şi tot aşa vor primi răspunsurile.

Garda de Mediu Bihor, o instituţie cu atribuţii de control, primeşte sesizări telefonic, pe mail sau pe Facebook, neavând un site propriu. Pe reţeaua de socializare, instituţia este, totuși, foarte activă.

Administraţia Bazinală de Apă Crişuri are și ea programul cu publicul restricţionat, dar un site greoi, cu erori şi fără informaţii de actualitate, unde cu greu găseşti adresa de mail a instituţiei. Noroc că şi ABA e prezentă pe Facebook...

În urmă

Şi Inspectoratul de Stat în Construcţii a rămas în urma vremurilor. Deşi funcţionarii primesc la ghişeu doar cererile pentru acordul de construcţii, orice alte acte fiind preluate exclusiv online, până nu demult contribuabilii aflau acest lucru doar la uşa instituţiei! Abia după ce BIHOREANUL a semnalat anomalia, pe site-ul instituţiei a apărut o menţiune despre „digitalizarea” forţată.

Exemplele de acest tip pot continua: Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor nu are un site propriu, ci doar o scurtă prezentare pe site-ul Agenţiei Naţionale, la fel şi Direcţia pentru Cultură, iar portalul Direcţiei pentru Agricultură Bihor nu are nicio informaţie despre digitalizare, semn că agricultorii trebuie să meargă la ghişeu pentru orice document, la fel ca la APIA.

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentară are un site modern şi plin de conţinut, dar toate documentele se obţin fizic, iar Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor nu are nicio menţiune pe site privind digitalizarea, semn că totul se face faţă în faţă. Instituţii cu mai puţină interacţiune cu publicul, cum sunt ANIF, Oficiul de Studii Pedologice sau Serviciul pentru Arii Protejate, nici măcar nu au site-uri proprii.

Sună un prieten!

Nici instituţiile din subordinea Consiliului Judeţean Bihor nu stau prea bine la eficienţă digitală. Pe site-ul Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, instituție unde merg la evaluare periodică persoanele cu handicap, nu apare nicio menţiune despre cum funcţionează comisia de profil în pandemie.

În schimb, când ajung la sediul instituţiei, bihorenii află că trebuie să aibă o conexiune pe WhatsApp, deoarece aşa se fac acum evaluările. Dacă nu au telefon inteligent, cu internet, trebuie să caute ajutor la vreun prieten sau o rudă. Nu de alta, dar sigur n-o să-i ajute funcţionarii plătiţi din banii lor...

PROMISIUNI
Digitalizarea, prioritate pentru Guvern

Programul de guvernare al PNL-USR-UDMR abundă în promisiuni privind digitalizarea serviciilor publice, pe toate palierele: „Investițiile în tehnologie și digitalizare, valorificarea fondurilor europene și eficientizarea parteneriatelor public-privat vor sta la baza acțiunilor Guvernului menite să diminueze efectele pandemiei și să relanseze economia. Vom aduce instituțiile statului în secolul 21 prin dezvoltarea serviciilor publice digitale și interconectarea instituțiilor statului, astfel încât statul să funcționeze ca o singură instituție, pentru beneficiar. Pornim de pe ultimul loc în UE la digitalizare și va trebui nu numai să oferim modalitatea de a interacționa cu instituțiile statului prin comunicații electronice, dar și să oferim formulare precompletate, să creștem numărul de solicitări care se pot rezolva exclusiv online și să oferim mai multe tipuri de servicii digitale pentru întreprinderi”.

Printre obiectivele din program se numără digitalizarea accelerată a ANAF, recunoaşterea semnăturii digitale în toate instituţiile, sisteme de înregistrare şi evidenţă electronică a documentelor pentru toate autorităţile, digitalizarea sistemului judiciar. Guvernul promite şi sisteme de telemedicină în spitale, astfel încât pacienţii să poată fi consultaţi de specialişti aflaţi la distanţă. Premisele sunt bune: în premieră, România are un Minister al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, condus de USR-istul Ciprian Teleman, iar de anul trecut există şi o Autoritate pentru Digitalizarea României (condusă acum de liberalul Octavian Oprea).

Săptămâna trecută, ADR a și lansat în dezbatere publică un proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede posibilitatea identificării video de la distanţă a cetăţenilor de către instituţii, bănci sau alte entităţi, prin folosirea unor aplicaţii audio-video, în care contribuabilul să prezinte cartea de identitate. Ea va înlocui drumul la ghişee, pentru obţinerea datelor de autentificare.