Dezastru în rezervație: Defrișare cu buldozerul în lunca protejată a Crișului Repede, ce adăpostește floră și faună pe cale de dispariție (FOTO)

Şenilele au zdrobit tot ce le-a căzut în cale, cupele buldoexcavatoarelor au muşcat fără milă din pâlcurile verzi, scoţând din rădăcini sălcii, arini, frasini. Apoi totul a fost incendiat sau îngropat, pentru a ascunde urmele, la fel cum fac ucigaşii când vor să facă dispărute victimele.

O suprafaţă de peste două hectare din frumoasa luncă a Crişului Repede, protejată prin lege pentru că adăposteşte numeroase specii de plante și de animale pe cale de dispariţie, a fost ştearsă de pe faţa pământului. S-a întâmplat la o aruncătură de băţ de Aleşd, iar comisarii de Mediu şi reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate susţin că e cel mai mare dezastru ecologic produs în ultimii ani într-o arie protejată din România...

Luncă sub protecţie

Arealul Crişului Repede, în amonte de Oradea, a fost declarat sit de importanţă comunitară în 2007, prin Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile. Se întinde pe 1.818 hectare, pe întreg cursul Crişului Repede, până în Vadu Crişului, şi cuprinde sectorul râului aflat între diguri, inclusiv lacurile de acumulare de la Lugașu, Tileagd și Fughiu, acestea din urmă constituind o altă arie protejată, desemnată special pentru protejarea păsărilor.

Parte a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, situl este pus sub protecţie, în custodia Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), deoarece adăposteşte specii pe cale de dispariţie, cum e scoica mică de râu, boarţa şi zglăvoaca, tritonul crestat și ţestoasa de apă, dar şi mamifere rare, cum e vidra de râu şi liliacul mic cu potcoavă. Totodată, în zăvoaiele de plopi, arini și frasini se găsesc şi plante rare, cum e de pildă orhideea cu aripi verzi, cu flori de culoare violet (foto), şi aceasta considerată ameninţată.

Acesta este şi motivul pentru care proprietarii terenurilor au anumite limitări şi interdicţii, necesare conservării zonei. Potrivit legii, în perimetrul sitului sunt interzise decopertarea terenurilor și distrugerea vegetaţiei din zăvoaiele cu salcie şi plop alb, precum și tăierea frasinilor şi a arinilor, iar exploatarea de resurse minerale se realizează doar cu avizul custodelui. Nerespectarea regulilor, care duc la distrugerea habitatelor protejate, constituie infracţiune.

Asaltul barbarilor

Şi, totuşi, se întâmplă. O suprafaţă de peste 2 hectare din lunca protejată a Crişului Repede, între Aleşd şi Tinăud, a fost ştearsă de pe faţa pământului. Buldoexcavatoare uriaşe au săpat drum de la asfalt până pe malul Crişului, lat cât pentru o şosea cu patru benzi. De o parte şi de alta, păduricile de sălcii, frasini şi arini au dispărut. Copacii au fost scoşi cu rădăcini cu tot şi incendiaţi, iar resturile au fost acoperite cu pământ luat de pe porţiuni decopertate.

Oamenii căutau piatră şi au acţionat cu utilaje mari, spun reprezentanţii Gărzii de Mediu Bihor, cei care au şi descoperit dezastrul, în urmă cu două săptămâni, din întâmplare, în timp ce verificau o sesizare în Ortiteag (comuna Măgești).

Cine sunt vinovaţii deocamdată nu e clar, căci zona nu este locuită şi nici nu există camere de supraveghere. Potrivit unor prime verificări, terenurile aparţin, pe de o parte, Asociaţiei de Pădurit şi Păşunat Dumbrava din Tinăud, iar pe de alta, unei familii care deţine o balastieră în zonă, Beton Construct. Proprietarii vor fi primii chemaţi, deci, pentru a da lămuriri, la sediul Gărzii de Mediu Bihor.

În anchetă

Nu înainte ca distrugerile să fie inventariate la faţa locului. Operațiunea o vor face comisarii de Mediu împreună cu custozii sitului, adică reprezentanţii ANANP şi ai Primăriei Aleşd, oraş pe raza căruia s-a produs incidentul.

„Amestecul de specii de plante din acea zonă constituie un habitat prioritar care a fost distrus în proporţie de peste 50% din suprafaţa verificată la prima vizită în teren, dar vom face un inventar complet. Fapta constituie infracţiune potrivit OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate”, spune şeful Gărzii de Mediu Bihor, Sever Şerbănescu (foto). 

Prin urmare, această instituție şi ANANP vor depune o plângere penală la Parchetul Aleşd, solicitând procurorilor să-i identifice pe autori şi să-i trimită în faţa judecătorilor.

Paguba pe care au provocat-o va fi greu de reparat. „Vor trece ani buni până să se regenereze zona, și asta cu noroc”, spune Şerbănescu. Până atunci, turiştii care vor ieşi la picnic pe malul Crişului vor constata că au luat-o pe... arătură.

UPDATE: Reacția companiei Beton Construct

Ca urmare a apariției acestui articol, compania Beton Construct a transmis ziarului și precizări, pe care le redăm integral în cele ce urmează: