Deontologia jurnalistică, dezbătută de profesori, cercetători şi ziarişti, la invitaţia Universităţii din Oradea

Chiar dacă nu s-au mai putut întâlni faţă în faţă, din cauza pandemiei de Covid-19, profesori şi specialişti din mass-media românească, dar şi din Ungaria şi Serbia, au dezbătut, la invitaţia cadrelor didactice de la Universitatea din Oradea, probleme ce ţin de deontologia jurnalistică.

Pentru al cincilea an la rând, profesorii de jurnalism de la Oradea au organizat conferinţa internaţională "Mass-media în postcomunism: moştenire, evoluţie, tendinţe", tema acestei ediţii fiind "Deontologia profesiunii de jurnalist: exigenţe, provocări, derapaje".

Dezbateri pe Skype

"În fiecare an, s-a propus o temă specifică jurnalismului post-decembrist, anul acesta venind rândul unei probleme mereu de afiş şi în acelaşi timp delicate, problema deontologiei. Ce trebuie şi ce nu trebuie să facă un jurnalist, astfel încât să-şi respecte condiţia şi breasla din care face parte. Există o tensiune evidentă între Codul Deontologic al Jurnalistului, impus de teoreticieni, şi aplicarea lui efectivă, de către practicienii mass-media, în condiţiile în care lucrurile sunt în continuă dinamică şi adesea contextele nu ţin cont de reguli şi atunci trebuie să te descurci aşa cum poţi. Un astfel de context este cel pandemic, de azi", a declarat profesorul Florin Ardelean, unul dintre coordonatorii conferinţei.

Lucrările conferinţei au fost prezentate sâmbătă, în mai multe secţiuni care s-au derulat simultan, pe Skype, fiind pentru prima oară când participanţii nu au putut să se întâlnească fizic. "Au fost peste 40 de lucrări ale unor specialişti în mass-media, atât din mediul universitar, cât şi din mediul "executiv", adică practicienii meseriei, din Bucureşti, Cluj, Galaţi, Oradea, Timişoara, de la Universitatea din Szeged, Ungaria, de la "Foaia noastră", revista românilor de la Jula, precum şi de la Novi Sad, Serbia", a precizat Ardelean.

Toate lucrările vor fi cuprinse într-o carte

Tema conferinţei a fost întoarsă pe toate părţile. Participanţii au vorbit despre mogulii de presă, scandaluri izbucnite după încălcări ale deontologiei, codurile deontologice ale jurnaliştilor români ori abuzurile la viaţa privată în presa românească postdecembristă.

N-a fost ignorată problema actuală, a deontologiei jurnalistice în timpul pandemiei de Covid-19, când jurnaliştii trebuie să decidă unde se încheie dreptul la viaţă privată al pacienţilor infectaţi cu Sars-Cov-2 şi unde începe dreptul la informare al cetăţenilor supuşi riscului îmbolnăvirii cu acest virus extrem de contagios. Unul dintre jurnaliştii redacţiei BIHOREANUL, Adriana Totorean, a prezentat o lucrare axată pe aceste dileme deontologice.

Toate lucrările vor fi cuprinse într-un volum tipărit, care va fi lansat în primăvara anului viitor. "Dincolo de lucrările care se vor regăsi în volum, este vorba însă de conexiunile la nivel academic confirmate, despre faptul că Oradea este unul dintre foarte puţinele medii academice de rezonanţă în câmpul istoriei presei româneşti şi despre faptul că ne păstrăm un anumit prestigiu, dincolo de dificultăţile pe care le întâmpinăm, precum numărul redus de studenţi. Demonstrăm că încă avem puls, respirăm fără aparate", a mai spus Ardelean.

Comitetul de organizare a conferinţei a fost format din coordonatorii Florin Ardelean, Ioan Laza şi Irina Pop, respectiv din membrii Simona Fer, Carmen Ungur Brehoi şi Cristina Puşcaş.