Românul mută şi munţii din loc, cu o condiţie: bani să iasă! Uneori, însă, e rentabilă şi mutarea dealurilor. Inspectorii Direcţiei Agricole Bihor au descoperit că una dintre colinele din împrejurimile Oradiei, altădată acoperite cu vii şi livezi, a fost "înjumătăţită", iar un alt deal a dispărut cu totul!
Mai bine de 11 hectare de teren agricol cu destinaţie pomicolă şi viticolă au fost transformate în exploatări pentru extracţia de argilă şi de nisip, evident mai bănoase decât cultivarea viei şi a pomilor fructiferi. Schimbarea reliefului s-a făcut, previzibil, prin încălcarea legii...
"Şantier" în... vie
Un control de rutină desfăşurat astă vară în Biharia de inspectori ai Direcţiei Agricole s-a lăsat cu o constatare care într-o ţară europeană civilizată ar fi fost de neimaginat: un teren agricol de peste 10 hectare situat pe Dealul Viilor este, de mai bine de 10 ani, "şantier pentru extragerea argilei". Cumpărat de Euro Cărămida, societate deţinută de câţiva cetăţeni italieni şi specializată în "fabricarea din argilă a cărămizilor, ţiglelor şi altor produse pentru construcţii" sub marca Europoroton, terenul nici măcar nu mai semăna cu o fostă vie.
Conform procesului-verbal încheiat pe 20 iunie 2020, "operatorul economic a amplasat obiectivul de investiţii Şantier pentru Extragerea Argilei" pe terenul aflat în extravilanul comunei Biharia "fără a deţine avizele şi aprobările legale prevăzute de art. 92 al Legii 18/1991", care interzice orice activităţi neagricole pe "terenurile de clasa I şi II, pe cele amenajate cu îmbunătăţiri funcţiare, precum şi pe cele plantate cu vii şi livezi, în parcuri naţionale, ansambluri istorice şi arheologice", excepţie făcând doar activităţile "cu destinaţie militară, liniile de înaltă tensiune, forarea şi echiparea sondelor, lucrările pentru exploatarea ţiţeiului şi gazului, pentru gospodărirea apelor şi realizarea de surse de apă".
Amenda...
Potrivit Legii 18/1991 a fondului funciar, terenurile agricole pot fi scoase din circuitul agricol, definitiv sau temporar, dar numai în anumite condiţii cumulative, una fiind extinderea intravilanului localităţii, în baza unei Hotărâri a Consiliului Local, prin Hotărâre de Guvern şi cu avizul obligatoriu al Ministerului Agriculturii, şi "cu plata, de către persoana fizică sau juridică solicitantă, a taxelor prevăzute în anexele 1 şi 2 ale legii", taxe ce variază între 2 şi 4 lei pe metrul pătrat (în funcţie de clasa de fertilitate), sumele devenind venituri la Fondul Naţional de Ameliorare a fondului funciar, aflat la dispoziţia Ministerului Agriculturii.
În cazul celor 10 hectare de pe Dealul Viilor din Biharia, dată fiind încadrarea terenului în clasa a II-a, proprietarul SC Euro Cărămida SA ar fi avut de achitat o taxă de circa 250.000 lei, sumă deloc mare având în vedere că anul trecut firma a avut o cifră de afaceri de 40,767 milioane lei şi un profit net de 8,191 milioane lei.
Firma nu numai că n-a plătit taxa, dar nici măcar n-a solicitat scoaterea terenului din circuitul agricol, astfel că inspectorii Direcţiei Agricole au sancţionat-o, conform articolelor 111 şi 113 ale Legii 18, cu amenda maximă, de 30.000 lei, stabilind totodată, în baza articolului 114, şi "sancţiunea complementară de restabilire a situaţiei anterioare", adică "redarea circuitului agricol".
... un fleac!
Potrivit procesului-verbal, directorul firmei, Ioan Puşcaş, care a asistat la control şi la întocmirea actului de sancţionare, a notat că "nu avem observaţii", iar Euro Cărămida a achitat amenda fără s-o conteste, în termenul de 15 zile prevăzut de lege pentru a beneficia de reducerea de 50%. Promptitudinea nu e de mirare, având în vedere că jumătatea de 15.000 lei din totalul amenzii reprezintă abia 6% din taxa pe care, dacă ar fi respectat legea, trebuia s-o verse la Fondul Naţional. Cum se vede, însă, e mai profitabil să încalce legea decât s-o respecte.
În octombrie, aceiaşi inspectori ai Direcţiei Agricole au revenit în control la Euro Cărămida pentru a verifica "îndeplinirea sancţiunii complementare de redare a circuitului agricol a terenului pe care agentul economic a amplasat Şantier de Extragerea Argilei în mod ilegal" şi, previzibil, au văzut că nici vorbă de aşa ceva. "Am constatat că nu a fost adusă la îndeplinire sancţiunea complementară prevăzută de art. 114 al Legii 18/1991", au scris inspectorii în noul proces-verbal, fără însă a mai stabili şi o altă sancţiune. De ce anume? "Din punct de vedere legal, nu putem sancţiona de două ori aceeaşi contravenţie", a explicat BIHOREANULUI şeful Direcţiei Agricole Bihor, Nicolae Hodişan (foto).
Nivelare pentru nisip
Un alt deal, aflat în Episcopia Bihor către Biharia, vizavi de fostul Real II, a dispărut pe jumătate vara aceasta, iar de sub el se extrage nisip. Proprietarii terenului de 1,2 hectare, o familie din Oradea, Varga Gyula şi Ildiko, au comandat firmei Remigro lucrări de "nivelare şi terasare", autorizate de Primăria Oradea în luna ianuarie, cu scopul declarat de a înlocui livada de meri care exista pe deal, îmbătrânită, cu una de nuci, tânără.
În octombrie, după un control la faţa locului, Direcţia Agricolă a cerut anularea autorizaţiei, arătând că terenul n-a fost scos din circuitul agricol nici măcar temporar, procedură pentru care proprietarii ar fi trebuit să aibă avizul Ministerului Agriculturii şi să achite o taxă de aproximativ 36.000 lei, adică sub 10% din cea de 470.000 lei achitată de proprietari pentru lucrările de terasare.
Primăria, deşi a consemnat în certificatul de urbanism care a stat la baza emiterii autorizaţiei că "este obligatorie conservarea şi protejarea livezilor şi viilor aflate în imediata proximitate a oraşului", nu a anulat autorizaţia eliberată pentru "nivelare şi terasare", fiindcă din punct de vedere legal nu are de ce, în condiţiile în care proprietarii terenului au declarat că vor planta o livadă cu nuci, iar în această situaţie Direcţia Agricolă a putut dispune doar sistarea lucrărilor. Motivul? Sub pretextul terasării, SC Remigro SRL excavează dealul pentru a extrage nisip, material pentru construcţii, pe care îl vinde firmelor angajate de Primăria Sânmartin pentru lucrări la reţelele de apă şi canalizare din comună.
La negru
Contactat de BIHOREANUL, Radu Miron (foto), şeful Compartimenului de Inspecţie Teritorială Bihor al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, afirmă că Euro Cărămida Biharia deţine un permis pentru extragerea argilei, aşadar achită redevenţe statului. La eliberarea acestuia, însă, nu s-a verificat decât dreptul de proprietate al firmei asupra terenului, nu şi scoaterea acestuia din circuitul agricol.
În schimb, Remigro nu are nici licenţă ca să extragă nisipul pentru construcţii (act care se emite pe câte 10 ani), nici permis (care se emite şi se înnoieşte anual), astfel că nu plăteşte statului nimic în schimbul exploatării acestei resurse. De altfel, obiectul de activitate al firmei este doar "comerţul cu ridicata al materialului lemnos şi materialelor de construcţii" din categoria "nisip, pietriş etc", precum şi al "echipamentelor sanitare", prin urmare activitatea de extragere a nisipului este frauduloasă.
BIHOREANUL a încercat să obţină şi punctele de vedere ale reprezentanţilor celor două firme, aflând că şeful Remigro este în spital şi nu poate comunica, în timp ce directorul Euro Cărămida a refuzat efectiv să facă vreo declaraţie, motivând că "nu am ce discuta cu ziarele problemele societăţii". Concluzia? Niciuna dintre firmele care rad dealurile din jurul oraşului nu riscă decât amenzi nesemnificative pe care le plătesc ca să-şi continue activităţile ilicite fiindcă legislaţia e şubredă şi instituţiile nu le pot opri.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.