Cum scapi de un procuror

Da, ştim. Mulţumită avocatului Răzvan Doseanu, publicul a aflat nu doar că procurorul Cristian Ardelean, fost la DNA Oradea (între timp zburat tocmai din cauza asta), a fost înregistrat (nu ştim de către cine, însă, şi cum, ci doar de ce), alături de alţi colegi, manifestându-şi frustrarea în legătură cu judecătorii "achitatori". 

Graţie aceluiaşi avocat, ştim, de asemenea, că procurorul e şi un "ţărănoi". Maestrul l-a inculpat chiar pe blogul propriu, dezvăluindu-l lipsit de rafinamente vestimentare: poartă şosete în sandale şi nu ştie să-şi lege şireturile. Nicio mirare: şi despre fostul şef al respectivului procuror, Ciprian Man, am aflat că-i "manelist". 

Oare dacă SurduMan, personajele sale preferate, ar fi ascultat Debussy ori Wagner, traşi la frac, ar fi fost anchetatori fără cusur? Nici vorbă. Nu limbajul colorat, nu regionalismele de Bihor şi nu nodul cravatelor pe care le poartă procurorii îl jenează pe avocat, ci dosarele lor. Iar dosarele pot fi aruncate în aer, oricât de limpezi ar fi probele, dacă le compromiţi autorii. 

Săptămâna trecută, la câteva luni după ce a fost dat pe mâna SS (în martie) pentru înregistrarea din DNA Oradea publicată de Doseanu (în ianuarie), procurorul Ardelean a fost luat în colimator şi de Inspecţia Judiciară. Motivul? O clientă a sa, Nela Secară, condamnată în tinereţe pentru buzunărirea unui TIR-ist italian cu care anterior se "iubise" pe Şoseaua Borşului, iar mai recent pentru evaziune fiscală, a obţinut anchetarea disciplinară a magistratului, pe motiv că acesta a îndrăznit să apară în sala de judecată la procesul ei, în ciuda plângerii pe care tot ea i-a făcut-o anterior la SS. Cum ar veni, pe chestia asta nu mai era imparţial. 

Sigur, pentru necunoscători, poate părea scandalos. Pentru cei mai puţin neştiutori, însă, "cipca" ţesută de inculpată şi de avocat e cu aţă albă. Procurorul nu s-a prezentat la proces de capul lui, ci se afla în exercitarea unei îndatoriri de serviciu. Mai mult, până s-o spună inculpata şi avocatul, el nici măcar nu ştiuse că fusese pârât la SS, care din martie, când i s-a plâns "doamna Nela", până în august, când tot aceasta i-a cerut recuzarea din dosar, nu-l înştiinţase şi nu-l convocase la nicio audiere, pentru a-i da posibilitatea să se apere. 

Practic, ceea ce atât SS, cât şi IJ, impută de obicei procurorilor (mereu de la DNA), au făcut ele însele: au ţinut la sertar un dosar, calculând parcă la unison cu inculpaţii şi cu avocaţii când să-i facă praf pe anchetatori. Ambele structuri patentează o inovaţie periculoasă. Cum scapi de un procuror? Pur şi simplu îl acuzi de ceva, nici nu mai contează pentru ce, doar să-i iei din mâini dosarul. Mai ştii, poate urmează vremea în care suspecţii îşi vor alege din start anchetatorii, pe un singur criteriu: să nu fie "duşmănoşi". 

Şi mai e ceva: ciudat, dar nici SS, nici IJ nu cercetează niciun judecător "achitator", ci doar procurori care fac dosare. Iar eu nu cred în coincidenţe.