Cseke Attila, după 100 de zile de ministeriat: dă drumul la construirea de creșe, reduce birocrația și sparge găști de experți

La 100 de zile după preluarea mandatului de ministru al Dezvoltării, orădeanul Cseke Attila și-a prezentat un bilanț de etapă, ce include mai multe proiecte pentru debirocratizarea legislației în materie de construcții și urbanism, precum și pentru desființarea monopolurilor unor experți care, la fel ca notarii pe vremuri, nu permiteau și altora să devină ei înșiși experți, ceea ce îngreunează avizarea de construcții. De asemenea, Cseke lansează primarilor invitația de a construi creșe printr-un program ce prevede pentru acest an finanțarea a 200 asemenea unități.

Noul Cod Urbanistic: mai puține avize

Cseke Attila a declarat vineri, într-o conferință de presă susținută la sediul UDMR Bihor, că Ministerul Dezvoltării lucrează la un Cod Urbanistic și pentru Amenajarea Teritoriului care să unifice cele 21 de acte normative care reglementează în prezent construcțiile, cu „modificări radicale”.

Ministrul a dat și două exemple, arătând că, dacă în prezent o persoană fizică dorește să-și construiască o casă, aceasta este nevoită să prezinte autorităților avizatoare documentații la fel ca un dezvoltator imobiliar care construiește un bloc cu 100 de apartamente, acest lucru nu se va mai întâmpla după intrarea în vigoare a Codului.

Totodată, a spus Cseke, se va elimina birocrația care în prezent impune unui antreprenor ca în diferitele stadii ale unui proiect de construire (studiu de fezabilitate, plan urbanistic zonal, autorizarea de construire) să prezinte de trei ori la rând aceleași avize, emise de acelelași instituții.

„Tezele prealabile ale Codului au fost deja aprobate de Guvern în martie, este un proiect ambițios, dar necesar, pe care vrem să îl avem aprobat anul acesta ca lege”, a spus ministrul.

Contra „găștilor”

Pe de altă parte, Cseke a afirmat că „am pus în dezbatere” un nou regulament pentru examinarea experților în construcții, de felul verificatorilor de proiecte ori experților în protecția la incendii a clădirilor, deoarece acești profesioniști sunt și în vârstă (mulți având peste 70 de ani), și puțini (în toată țara sunt doar 41 experți în protecția la incendii, din care 18 în Capitală și nici unul în 24 de județe), și formează „caste” pentru ca numărul lor să rămână mic și, implicit, să aibă lucrări multe și la tarife mari.

Concret, ministrul a arătat că în prezent examinarea candidaților la asemenea poziții de expert o fac comisii formate chiar din experți, iar dacă la probele scrise „mai trec” unii, la cele orale „nu mai trece nimeni”. Prin urmare, Cseke vrea ca pe viitor proba orală să fie eliminată, iar odată cu ea și subiectivismul examinatorilor, iar comisiile să fie formate din universitari și reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării.

Arhitecți șefi la comune și orășele

O altă intenție a lui Cseke, în condițiile în care doar 284 de municipii, orașe și comune din cele 3.228 unități administrativ-teritoriale au arhitecți șefi, este să scadă condițiile de vechime pentru ca arhitecții interesați de angajarea pe aceste posturi să fie primiți la concursuri (de la 7 la 5 ani) și să elimine condiția obligatorie în prezent ca pretendenții să dețină un certificat eliberat de Registrul Urbaniștilor din România. „Nu spunem că vom rezolva în totalitate problema, dar putem debloca o parte importantă a acestor posturi”, a spus Cseke.

Tot legat de problema arhitecților șefi, ministrul propune „să introducem posibilitatea colaborării între UAT-uri pe Urbanism și Amenajarea Teritoriului”, așa încât arhitectul șef dintr-o localitate să poată emite acte valabile și pentru o altă localitate, „nu neapărat vecină”, așa încât orășelele și comunele care nu au în propriile organigrame arhitect-șef să nu mai fie nevoite să ceară avize și autorizații de la arhitecții șefi ai județelor, ca în prezent. De exemplu, arhitectul-șef al comunei Ciumeghiu ar putea emite avize și autorizații pentru Diosig, a admis ministrul, asta dacă proiectul său va fi acceptat.

Îndemn la construirea de creșe

În fine, Cseke Attila a afirmat că o prioritate a mandatului său este construirea de creșe, pentru că România este pe ultimul loc în UE la acest capitol, existând județe, precum Sălajul, unde există o singură creșă (în acest caz cu doar 80 de locuri).

Cseke a spus că deja Compania Națională de Investiții a conceput trei proiecte-tip care să fie realizate în întreaga țară, de creșe mici (cu 4-5 grupe a câte 10 copii), medii (cu 6-7 grupe) și mari (cu 10-11 grupe), eficiente energetic, cu panouri fotovoltaice și pompe de căldură, proiecte ce urmează să fie implementate în acele localități unde primarii vor pune la dispoziție terenuri și vor demonstra că investițiile sunt justificate prin evoluția demografică.

„Îndemn autoritățile locale și din Bihor, unde este nevoie, să identifice terenuri pentru a depune solicitări”, a spus ministrul, specificând că bugetul Ministerului are prevăzute sume pentru asemenea investiții, dar și că speră ca 340 de milioane euro să vină din Planul Național de Redresare și Reziliență, adică din fonduri europene nerambursabile.

Investiții în Bihor

În fine, Cseke a trecut în revistă și cele trei investiții importante ale CNI aflate în derulare în Bihor, începând cu Sala Polivalentă, aflată la 82% stadiu de execuție și care în luna iulie poate fi predată Primăriei Oradea.

El a mai menționat proiectul construirii unor cămine cu 795 noi locuri de cazare pentru studenții Universității din Oradea, aflat deocamdată în avizare la comisia tehnică a CNI, precum și începerea proiectului de modernizare a bazei sportive Motorul, unde cu 6,4 milioane lei va fi realizat un nou teren de fotbal, un teren multifuncțional (pentru handbal, baschet și volei), tribune cu 500 locuri și vestiare, precum și parcare.