Elaborând planurile de management pentru ariile protejate pe care Asociaţia Aqua Crisius le are în custodie, adică a documentelor care dictează toate regulile din aceste zone, specialiştii contractaţi de organizaţie le dau o veste foarte bună bihorenilor: cele două situri Natura 2000 suprapuse în amonte de Oradea, pe Crişul Repede, mai precis "ROSCI 0050 Crişul Repede în amonte de Oradea" şi "ROSPA 0123 Lacurile de acumulare de pe Crişul Repede", sunt foarte bine conservate, iar speciile protejate de aici o duc bine.
Concluzii surpriză
"În general, aceste situri au constituit o surpriză pentru noi. Nu ne aşteptam să găsim lucruri atât de bine conservate. Prin contrast cu alte râuri, cum este cazul Târnavei Mari, aveţi aici un râu unde lucrurile stau foarte bine", a declarat Sabin Bădărău, specialist al Universităţii Babeş-Bolyai, care a cercetat habitatele din siturile aflate în grija Aqua Crisius şi a contribuit la realizarea planurilor de management. Anunţul a fost făcut vineri, la dezbaterea planurilor de management pe care Aqua Crisius a organizat-o în sala mare a Primăriei Oradea.
Bădărău a mai spus că a avut surpriza să găsească de-a lungul Crişului, în amonte de municipiu, coridoare lungi de păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior, un tip de habitat care găzduieşte numeroase specii protejate.
Potrivit reprezentanţilor Aqua Crisius, în toate cele patru habitate prezente în cele două situri se regăsesc numeroase specii protejate. Câteva din acestea, mai precis vidra, liliacul, tritonul crestat, ţestoasa de apă sau izvoraşul sunt însă într-o stare nefavorabilă, adică se găsesc în exemplare puţine.
Oradea norocoasă
De cealaltă parte, siturile "ROSCI0104 Lunca Inferioară a Crişului Repede" şi "ROSPA0103 Valea Alceului", aflate în aval de Oradea spre graniţa cu Ungaria, nu sunt în aceeaşi stare bună, au mai spus specialiştii, aici resimţindu-se efectele antropizării.
"Pădurea nu mai e la fel de deasă", a spus Bădărău, arătând că astfel nici speciile acestui habitat nu sunt la fel de răspândite ca în amonte.
În schimb, şi aici sunt şi veşti bune. Pe de-o parte, specialiştii au găsit un lac foarte bine conservat la sud de Crişul Repede, care nici nu le era cunoscut până atunci. "Am fost uimiţi de numărul de păsări pe acel lăcuşor şi că un tău de la margine de sat este atât de bine conservat", a spus Sabin Bădărău. Totodată, în această zonă custozii au mai întâlnit castorul, animal care până acum nu era prea văzut aici. "Probabil urcă din Ungaria, a fost o surpriză pentru noi. Sperăm să şi rămână", a spus Mihai Togor, preşedinte Aqua Crisius.
În final, specialiştii au concluzionat că Oradea este un oraş norocos, având în jur aceste arii protejate. "Ar fi indicat un circuit turistic cu valorile naturale. În ce oraş mare mai poţi face activităţi de bird-watching? La noi, la Cluj, vezi doar pescăruşi", a mai spus Bădărău.
Reguli, nu tocmeală
Planurile de management întocmite de Aqua Crisius au fost depuse la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor. Pe lângă inventarierea speciilor şi a habitatelor, aceste documente cuprind şi o serie de obiective pe care custodele şi le asumă în administrarea acestor zone, dar şi obligaţii pentru toţi cei care locuiesc aici. De asemenea, ele cuprind recomandări pentru conservarea ori îmbunătăţirea stării de conservare a acestor situri.
"Am încercat ca aceste planuri să fie uşor de înţeles, accesibile pentru că se adresează oamenilor. Cei interesaţi de amănunte ştiinţifice le regăsesc în studiile care stau la baza lor", a precizat şi Ana Corpade, un alt specialist venit de la Cluj Napoca.
Odată ce vor fi aprobate de Ministerul Mediului, planurile de management vor deveni obligatorii pentru toate comunităţile de pe raza ariilor protejate.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.