URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 16 IANUARIE 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Recent, PSD-iştii bihoreni au repus pe tapet, şi bine au făcut, situaţia corecţiilor financiare aplicate de autoritatea de management din Ministerul Dezvoltării pentru două proiecte ale Oradiei pe fonduri europene. Numai pentru noua linie de tramvai riscăm să dăm din buzunarul nostru 58,7 milioane lei. Lecţia e cam scumpă, chit că aşa avem ocazia să simţim pe propria piele ce ar fi însemnat ca toate investiţiile să le fi plătit din bugetul local.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Pentru cei care sperau asta, o veste tristă: PSD-ul nu este un partid pe cale de dispariţie. Dimpotrivă, e asemenea lui Iliescu, un bătrân care se încăpăţânează să rămână verde (a se citi roşu). Are electoratul său solid, format din nostalgicii, socialiştii, comuniştii şi stângiştii de stil nou, din pomanagiii şi dependenţii de ajutoarele sociale, din sudiştii şi tuciuriii patriei, uşor de cumpărat cu mărunţiş, din bugetari şi lefegii plantaţi şi lăsaţi să sporească şi să rodească prin pleiada de instituţii publice susţinute din greu de pălmaşii şi "liberalii" naţiei...
Zic şi eu
Adrian Cris
Avem în faţă 4 ani pe care analiştii îi numesc „de pace”, prezumând că noii aleşi vor lucra decent, nu cu gândul la următoarea campanie. Din păcate pentru visata pace, realitatea nu prea justifică, totuşi, optimismul. Ca dovadă, negocierile, formarea şi primii paşi ai noii şi heteroclitei coaliţii PNL, USR-PLUS, UDMR, partide care până mai ieri se detestau plenar: liberalii erau Ciuma Galbenă pentru pluserişti, aceştia sexo-marxişti pentru penelişti, singurul lucru ce-i unea şi pe unii, şi pe ceilalţi fiind certitudinea că udemeriştii sunt magyar PeSzeDe.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Avem un nume nou de stradă în Oradea - strada Sucevei a devenit Strada Evreilor Deportați. Nu e o denumire prea fericită, însă nici una care să poată fi combătută cu prea multă tărie, fiindcă, la aproape 80 de ani de la acele evenimente oribile, sentimentul generalizat de vină încă există... Dar, rememorând la nesfârșit oribilitățile trecutului, ne facem oare un viitor mai frumos? Putem spera că viața copiilor noștri va fi mai liniștită și lipsită de pericole dacă le picurăm întruna în creiere amintiri despre felurile îngrozitoare în care au murit părinții și bunicii lor?
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre noul vaccin anti-Covid și despre campania de vaccinare gratuită declanșată de autorități?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Potrivit Codului administrativ, ministerele se aprobă de către Parlament, prin acordarea votului de încredere asupra Programului de guvernare şi a întregii liste a Guvernului, în procedura de învestitură. Ministerele se organizează şi funcţionează numai în subordinea Guvernului, potrivit prevederilor Constituţiei și codului administrativ.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Sub denumirea de hepatită cronică sunt cuprinse o serie de afecţiuni ale ficatului cu cauze şi grade de severitate diferite, care au ca punct comun faptul că procesul inflamator şi necrotic durează cel puţin 6 luni. Formele uşoare nu progresează sau pot progresa lent, iar formele severe sunt asociate cu cicatrizări ale ţesutului hepatic, cu formarea altui tip de structură a acestuia care pot evolua spre ciroză hepatică.
02 Iunie 2014, 11:23

Comuna din Tulcea care bate recordul la datorii: "Ne-ar trebui 53 de ani să achităm"

Comuna din Tulcea care bate recordul la datorii: "Ne-ar trebui 53 de ani să achităm" Ion Nicolae, primarul comunei Nalbant (foto: Adevărul)
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Primăriile din Nalbant (Tulcea), Ardeoani (Bacău), Naruja (judeţul Vrancea) şi Aninoasa (Hunedoara) sunt cele patru administraţii locale din România care au intrat oficial în procedură de insolvenţă, prin decizii ale instanţelor de judecată. Aninoasa are aproape un an de la intrarea în insolvenţă, iar cele trei comune au intrat în insolvenţă la începutul acestui an.

Cea mai îndatorată comună din România, Nalbant (Tulcea), are obligaţii de plată reprezentând 1.007,6% din totalul cheltuielilor bugetului general centralizat al comunei, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, citate într-o analiză Gândul.

Comuna Naruja (judeţul Vrancea) a intrat în insolvenţă pe 25 februarie 2014. Comuna avea obligaţii de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de 120 de zile, la data declarării "situaţiei de criză financiară" de 1.505.931, reprezentând 90,3% din totalul cheltuielilor bugetului general al comunei.

Comuna Ardeoani (judeţul Bacău) a intrat în insolvenţă pe 10 ianuarie 2014. Ponderea obligaţiilor de plată în totalul cheltuielilor bugetului general centralizat al comunei este de 268 la sută, primăria având obligaţii de plată de 5.314.084 lei.

Oraşul Aninoasa (Hunedoara) a fost prima localitate din România pentru care a fost deschisă procedura insolvenţei, în iunie 2013. La 31 decembrie 2013 totalul cheltuielilor bugetului comunei era de 4.297.650 lei. Valoarea obligaţiilor de plată, mai vechi de 120 de zile, cu excepţia celor aflate în litigiu comercial, la data intrării în insolvenţă, era de 3.377.629 lei. Ponderea obligaţiilor de plată în total cheltuieli era de 78,59 la sută.

Recordul îl deţine comuna Nalbant (Tulcea), care a intrat în insolvenţă pe 31 ianuarie 2014. Comuna avea la acea dată obligaţii de plată de 39.014.873 lei, reprezentând o pondere de 1.007,6% din totalul cheltuielilor bugetului general centralizat al comunei.

"Ne-ar trebui 53 de ani să achităm datoria", a calculat primarul din Nalbant, Ion Nicolae (PDL), care vede salvarea doar în achitarea sumei de către Ministerul Finanţelor.

Pe scurt, datoria a rezultat în urma unui litigiu comercial dintre primărie şi o firmă care concesionase de la aceasta un teren de 20 de hectare pentru "înfiinţarea unei exploatări de rocă de tip gresie calcaroasă". Firma concesionară a dat în judecată primăria pentru neexecutarea corespunzătoare a prevederilor contractului de concesiune. Primăria a fost obligată să plătească firmei 39 de milioane de lei (circa 10 milioane de euro), adică bugetul primăriei pe 11 ani.

"Dacă în trei ani nu reuşim să achităm suma, primăria dă faliment. Satele vor fi repartizate la alte comune învecinate. Bunurile primăriei ar fi vândute, iar banii vor merge la firma la care avem datoriile", a mai explicat primarul din Nalbant pentru gandul.info.

Totalul arieratelor - plăţi restante mai mari de 90 de zile - înregistrate de primării şi consilii judeţene la 31 martie 2014 era de 249 milioane de lei, echivalentul a 56 de milioane de euro, potrivit Ministerului Finanţelor. La acestea se adaugă arierate "în curs de calificare", potrivit OUG 73/2013, în valoare de 360 de milioane de lei, adică alte 80 de milioane de euro. Astfel că primăriile au arierate totalizând circa 136 de milioane de euro.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0058 RON
  • 1 EUR = 4.8728 RON
  • 1 HUF = 0.0135 RON