URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 29 SEPTEMBRIE 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Şefii Consiliului Judeţean al Elevilor i-au pus pe candidaţii la Primăria Oradea să se angajeze că vor da burse elevilor, aşa cum cerea un ordin al Ministerului Educaţiei de prin 2011. Culmea este că cei mai mulţi dintre viitorii primari a făcut primul exerciţiu în funcţie şi au semnat ca atare... Dar de ce trebuie Oradea să le dea elevilor bani? Ce câştigă oraşul din asta? Oricum elevii buni pleacă la facultate în alte oraşe, mulţi tineri o şterg din ţară cu prima ocazie...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Rezultatele alegerilor locale în Bihor și Oradea depășesc orice așteptări. Și cele mai pesimiste, ale învinșilor, și cele optimiste, ale învingătorilor. PNL va avea majoritatea absolută, de două treimi, în Consiliul Local Oradea, și una confortabilă în Consiliul Județean, scor la care nu îndrăzneau decât să viseze liderii PNL-ului, după experiența nefericită trăită acum 4 ani la Județ.
Zic şi eu
Adrian Cris
Doi oameni şi-au îngropat partidele, duminica asta, cu ocazia alegerilor locale, în Bihor. Unul e vechi-vechi, Ioan Mang, sultan la PSD Bihor, celălalt, Silviu Dehelean, se pretinde nou-nouţ... S-ar cuveni, dacă ar avea bun simţ, să plece din fruntea PSD Bihor şi a USR Bihor, pe româneşte spus să-şi prezinte demisiile şi să lase locul altor colegi, mai ştii?, mai vrednici.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
În curând, numărul oamenilor care vorbesc va bate numărul celor care ascultă, iar într-un final târziu al umanității, numărul celor care nu vor avea nimic de spus va fi tot mai aproape de zero. Trăim vremuri în care aproape nimeni nu mai ascultă ce are de spus altcineva, cel mult tace până când celălalt se oprește din vorbit, pentru ca apoi să-și dea drumul la gură.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre obligativitatea purtării măştii de protecţie de către copii în şcoli?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Potrivit acestui cod, autonomia locală se exercită de către autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor. În condiţiile legii, se pot constitui autorităţi ale administraţiei publice locale şi la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, cum este situația Municipiului București, împărțit în sectoare.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În cursul evoluţiei bolii, după faza septicemică urmează faza organică, în care reapare febra, simultan cu instalarea unor sindroame diferite. Dintre acestea, cele ma frecvente sunt meningita leptospirotică (manifestată prin dureri de cap, fotofobie, redoare a muşchilor cefei, simptome care se remit de cele mai multe ori), sindromul hepatorenal (cu icter şi mărire în volum a ficatului, cu posibilitate de evoluţie spre forme severe), manifestări hemoragice limitate (la nivelul gingiilor, conjunctivelor, mucoasei nazale etc.) sau grave (hemoragii digestive majore) şi insuficienţa renală.
02 Iunie 2014, 11:23

Comuna din Tulcea care bate recordul la datorii: "Ne-ar trebui 53 de ani să achităm"

Comuna din Tulcea care bate recordul la datorii: "Ne-ar trebui 53 de ani să achităm" Ion Nicolae, primarul comunei Nalbant (foto: Adevărul)
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Primăriile din Nalbant (Tulcea), Ardeoani (Bacău), Naruja (judeţul Vrancea) şi Aninoasa (Hunedoara) sunt cele patru administraţii locale din România care au intrat oficial în procedură de insolvenţă, prin decizii ale instanţelor de judecată. Aninoasa are aproape un an de la intrarea în insolvenţă, iar cele trei comune au intrat în insolvenţă la începutul acestui an.

Cea mai îndatorată comună din România, Nalbant (Tulcea), are obligaţii de plată reprezentând 1.007,6% din totalul cheltuielilor bugetului general centralizat al comunei, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, citate într-o analiză Gândul.

Comuna Naruja (judeţul Vrancea) a intrat în insolvenţă pe 25 februarie 2014. Comuna avea obligaţii de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de 120 de zile, la data declarării "situaţiei de criză financiară" de 1.505.931, reprezentând 90,3% din totalul cheltuielilor bugetului general al comunei.

Comuna Ardeoani (judeţul Bacău) a intrat în insolvenţă pe 10 ianuarie 2014. Ponderea obligaţiilor de plată în totalul cheltuielilor bugetului general centralizat al comunei este de 268 la sută, primăria având obligaţii de plată de 5.314.084 lei.

Oraşul Aninoasa (Hunedoara) a fost prima localitate din România pentru care a fost deschisă procedura insolvenţei, în iunie 2013. La 31 decembrie 2013 totalul cheltuielilor bugetului comunei era de 4.297.650 lei. Valoarea obligaţiilor de plată, mai vechi de 120 de zile, cu excepţia celor aflate în litigiu comercial, la data intrării în insolvenţă, era de 3.377.629 lei. Ponderea obligaţiilor de plată în total cheltuieli era de 78,59 la sută.

Recordul îl deţine comuna Nalbant (Tulcea), care a intrat în insolvenţă pe 31 ianuarie 2014. Comuna avea la acea dată obligaţii de plată de 39.014.873 lei, reprezentând o pondere de 1.007,6% din totalul cheltuielilor bugetului general centralizat al comunei.

"Ne-ar trebui 53 de ani să achităm datoria", a calculat primarul din Nalbant, Ion Nicolae (PDL), care vede salvarea doar în achitarea sumei de către Ministerul Finanţelor.

Pe scurt, datoria a rezultat în urma unui litigiu comercial dintre primărie şi o firmă care concesionase de la aceasta un teren de 20 de hectare pentru "înfiinţarea unei exploatări de rocă de tip gresie calcaroasă". Firma concesionară a dat în judecată primăria pentru neexecutarea corespunzătoare a prevederilor contractului de concesiune. Primăria a fost obligată să plătească firmei 39 de milioane de lei (circa 10 milioane de euro), adică bugetul primăriei pe 11 ani.

"Dacă în trei ani nu reuşim să achităm suma, primăria dă faliment. Satele vor fi repartizate la alte comune învecinate. Bunurile primăriei ar fi vândute, iar banii vor merge la firma la care avem datoriile", a mai explicat primarul din Nalbant pentru gandul.info.

Totalul arieratelor - plăţi restante mai mari de 90 de zile - înregistrate de primării şi consilii judeţene la 31 martie 2014 era de 249 milioane de lei, echivalentul a 56 de milioane de euro, potrivit Ministerului Finanţelor. La acestea se adaugă arierate "în curs de calificare", potrivit OUG 73/2013, în valoare de 360 de milioane de lei, adică alte 80 de milioane de euro. Astfel că primăriile au arierate totalizând circa 136 de milioane de euro.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1828 RON
  • 1 EUR = 4.8705 RON
  • 1 HUF = 0.0134 RON