Comorile Bazilicii: Singurul muzeu al unei catedrale orădene adăposteşte un adevărat tezaur de obiecte de cult (FOTO)

În primăvara acestui an, Episcopia Romano-Catolică a renovat şi reorganizat muzeul Bazilicii Sfânta Maria, cel mai mare edificiu baroc din ţară, şi invită orădenii să descopere un adevărat tezaur al istoriei religioase a oraşului.

Între obiectele cele mai valoroase se numără un relicvar cu diamante, rubine şi smaralde, al Sfântului Ladislau, un ornat, veşmânt episcopal de sărbătoare, realizat din hainele Împărătesei Maria Tereza, precum şi o cruce de altar dăruită unui episcop de către Împăratul Franz Iosef I.

Tezaur pierdut

Din 1994, Episcopia Romano-Catolică are un muzeu propriu chiar în Catedrala Sfânta Maria, din curtea Palatului Baroc. În această primăvară, galeria, situată la etajul bazilicii, a fost renovată şi reorganizată astfel încât să pună în valoare cele mai reprezentative piese de tezaur din colecţia diecezei. Mai puţin piesele medievale, care în urmă cu aproape 500 de ani au ajuns în proprietatea Episcopiei din Gyor (Ungaria) şi de atunci nu au mai fost recuperate.

"În 1557, în timpul războaielor confesionale, conducerea principatului Transilvania a stabilit că bunurile Bisericii Romano-Catolice trebuie confiscate. Înainte ca acest lucru să se întâmple, preoţii orădeni au trimis o parte din obiecte în cetatea familiei Báthory, la Eger, crezând că acolo vor fi în siguranţă. N-au fost, căci au fost topite şi valorificate. Cealaltă parte a tezaurului a făcut un drum lung, întâi la Alba Iulia, apoi la Bratislava şi, în fine, la Győr. Practic, obiectele medievale valoroase din Oradea se găsesc şi acum acolo", explică Lakatos Attila (foto), coordonatorul biroului de turism al Episcopiei orădene.

Moştenirea regelui

Între aceste obiecte se numără şi cel de-al doilea relicvar realizat din moaştele Sfântului Ladislau, despre care se crede că a fost întemeietorul oraşului şi a fost înmormântat în Cetatea Oradiei. "Primul relicvar, comandat la 100 de ani de la moartea lui Ladislau I, de către nepotul acestuia, Bella al III-lea, a fost distrus într-un incendiu, iar în 1401 Sigismund de Luxemburg a comandat unul nou, care conţinea craniul regelui. Acesta se găseşte acum la Győr". În 1693, la un an de la întoarcerea din exil, preoţii au început un proces pentru a-l recupera, însă fără succes. "Procesul a durat aproape 200 de ani, până în 1886 când, văzând că nu are şanse de izbândă, episcopul Arnold Ipolyi a renunţat", spune coordonatorul muzeului.

În schimb, în 1892, Ipolyi a comandat un nou relicvar, care conţine şi un fragment din craniul Sfântului Ladislau, returnat orădenilor de episcopul de Győr. Lucrat din argint aurit, relicvarul este unul dintre cele mai mari din Europa Centrală, având 27 de kilograme. "Relicva propriu-zisă se află într-o cutie decorată cu pietre preţioase: diamante, rubine şi smaralde. În plus, a fost realizat un bust din argint-aurit, inspirat după modelul celui care se află la Eger".

Valori istorice

Relicvarul nu e nici pe departe singura piesă de valoare din galeria cu patru săli a Bazilicii. Cea mai veche piesă este o piatră de altar ce datează din 1692, an în care trupele Imperiului Habsburgic au ocupat Oradea, încheind domnia otomană. "Întors din exil, episcopul Ágoston Benkovich nu avea unde să ţină slujbe, căci clădirile fuseseră distruse în timpul asediului, aşa că a confecţionat o piatră de altar cu o relicvă pe care a pus o masă militară", explică Lakatos.

O altă piesă de rezistenţă este o monstranţă (n.r. - casetă în care se păstrează ostia) donată de canonicul orădean Ferencz Polentari. Piesa barocă (foto), lucrată din argint aurit în 1750 la Viena, a cărei greutate corespunde cu 1.000 de taleri ai Mariei Tereza, are aplicate nu mai puţin de 127 de pietre preţioase şi timp de 50 de ani a făcut parte din tezaurul Muzeului Naţional din Bucureşti.

La muzeul Bazilicii, vizitatorii pot vedea şi o cruce de altar (pacificală) dăruită la începutul secolului XX de către împăratul Franz Ioszef orădeanului Bjelik Imre, ultimul episcop militar al monarhiei habsburgice. Piesa conţine cinci relicve, inclusiv fragmente din mormântul lui Iisus Christos şi unul din Sfânta Cruce.

Bjelik a adus la Oradea şi un altar mobil din prima jumătate a secolului XVIII pe care de-a lungul timpului l-au folosit 27 de episcopi militari pe câmpurile de luptă, inclusiv în Primul Război Mondial. "Un episcop militar nu avea venituri foarte mari, deci nu era neapărat un rang dorit. Totuşi, canonicii orădeni erau deja destul de înstăriţi, aşa că mulţi se ofereau", explică Lakatos.

Din hainele împărătesei...

Catedrala Romano-Catolică din Oradea are şi cea mai mare colecţie, circa 350 piese, de haine liturgice din ţară. Între ele se află un ornat episcopal, cu 14 piese, donat de Maria Tereza şi realizat, conform tradiţiei de la acea vreme, din hainele împărătesei. Tot o donaţie imperială este şi ornatul episcopului Ádám Patachich, făcut în anii 1760 din pânză de argint cu fir de mătase. În fine, vizitatorii pot vedea şi picturi cu tematică religioasă şi portrete de episcopi. Unul dintre tablouri, probabil cel mai valoros, este realizat de Franz Anton Maulbertsch, cel mai important pictor al rococoului vienez.

Din luna aprilie, de când muzeul catedralei a fost redeschis, l-au vizitat mii de turişti din Ungaria, Austria şi Polonia. Nu, însă, şi orădenii. Curioşii pot s-o facă, totuşi, de lunea până vinerea între orele 8 şi 17, respectiv sâmbăta între orele 8 şi 15, preţul de intrare fiind de 7 lei. Unul modic, dat fiind că, în schimb, poţi admira un adevărat tezaur şi, în plus, primeşti şi o lecţie de istorie...