Dacă vă întrebaţi ce salarii au şefii Universităţii din Oradea, aflaţi că acestea nu sunt deloc mici. În fiecare lună a anului trecut, rectorul Universităţii din Oradea, Constantin Bungău, şi cei cinci prorectori din echipa sa au avut salarii cumulate de peste 17.000 euro.
Bungău, salarii şi despăgubiri
Declaraţiile de avere aferente anului trecut şi publicate recent pe site-ul Universităţii arată că rectorul Bungău – reales în funcţie luna trecută - a încasat din salarii 159.027 lei, adică o medie lunară de 13.252 lei.
Profesorul a mai avut însă venituri din proiecte, plata cu ora şi în baza Legii 85/2016, adică bani restituiţi după ce au fost "tăiaţi" din salarii între anii 2008 şi 2011. Aşa că, în total, a încasat din Universitatea Oradea 267.328 lei, în medie 22.277 lei pe lună (adică circa 4.600 euro).
Veniturile lui Bungău sunt semnificativ mai mari decât în anul precedent, 2018, când a câştigat de la Universitate 180.547 lei, adică o medie lunară de 15.045 lei. Trebuie precizat însă că atunci Bungău nu a primit bani în baza Legii 85.
Topul prorectorilor
Dintre cei cinci prorectori, cele mai mari venituri din Universitate le-a avut profesorul Marcel Roşca, prorectorul responsabil cu managementul academic: 181.320 lei în total anul trecut, adică o medie lunară de 15.110 lei. Roşca este însă şi prorectorul cu cea mai mare vechime în învăţământ.
Marcela Prada, prorector responsabil de patrimoniul Universităţii, a încasat anul trecut, în total din salarii, cercetare şi despăgubiri în baza Legii 85, 151.063 lei, adică o medie lunară de 12.588 lei. Gabriel Bendea, prorector responsabil al domeniului financiar şi, totodată, cel care a preluat conducerea Universităţii odată cu demisia lui Bungău, înainte de a fi reales, a câştigat în total 140.536 lei, adică 11.597 lei în medie lunară.
Eugen Macocian, prorector responsabil de cercetare, a avut în total venituri de 139.165 lei, adică o medie lunară de 11.597 lei, iar prorectorul Ligia Burtă, responsabil de activitatea cu studenţii, a primit 119.051 lei, în medie 9.920 lei pe lună.
Un salariu mare a avut şi directorul Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat, Radu Ţarcă: 165.941 lei în total în 2019, adică o medie lunară de 13.828 lei.
Ceva mai puţin a câştigat actualul preşedinte al Senatului Universităţii din Oradea, Vasile Aurel Căuş, însă acesta deţine funcţia de conducere abia din iulie 2019. Potrivit declaraţiei de avere, acesta a câştigat anul trecut, din salarii şi proiectele coordonate, 147.890 lei, adică o medie lunară de 12.324 lei.
Pensionar de lux
Din rândul celor 15 decani orădeni, veniturile cele mai mari le-a avut, de departe, profesorul Alina Bădulescu, de la Facultatea de Ştiinţe Economice. Aceasta a încasat în 2019 un total de 226.160 lei (salarii, proiecte, sentinţe de restuiri, indemnizaţii aferente conducătorilor de doctorate), adică o medie lunară de 18.864 lei.
Este urmată în clasament de Alexandru Ilieş, decanul Facultăţii de Geografie, Turism şi Sport. Acesta a încasat, anul trecut, 216.220 lei, adică o medie lunară de 18.018 lei.
Al treilea cel mai bine plătit decan a fost Valentin Mirişan, care a condus Facultatea de Drept dar, între timp, s-a pensionat. Acesta a încasat anul trecut, din Universitate, 186.939 lei, adică o medie lunară de 15.578 lei. Pe lângă salarii, Mirişan a avut şi o pensie de invidiat, el fiind un fost procuror al Curţii de Apel Oradea. Din pensie, a strâns anul trecut nu mai puţin de 320.000 lei, adică o medie lunară de 26.666 lei.
Bani pentru decani
Decanul Facultăţii de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, Ioan Horga, a încasat anul trecut din Universitate 197.794 lei (o medie lunară de 16.482 lei), iar şeful Facultăţii de Inginerie Electrică şi Tehnologia Informaţiei, Mircea Gordan, a avut venituri de 195.564 lei (16.297 lei lunar).
Peste 35.000 euro pe an au mai încasat decanii de la Inginerie Managerială şi Tehnologică, Alexandru Pele, care a avut în total venituri de 177.864 lei (14.822 lei lunar), Ioan Chereji de la Protecţia Mediului (în total, venituri de 174.929 lei, în medie lunară 14.577 lei) şi Teodor Mateoc de la Litere (în total, 171.699 lei, în medie 14.308 lei).
Clasamentul continuă cu decanul Facultăţii de Informatică şi Ştiinţe, Sanda Filip, care a avut venituri totale de 150.054 lei, adică în medie 12.504 lei pe lună, decanul de la Ştiinţe Socio-Umane, Karla Barth, cu un total de 141.210 lei, adică o medie de 11.767 lei, şi decanul de la Teologie, preotul Viorel Popa, cu un total de 127.244 lei, în medie lunară 10.603 lei.
Ceva mai puţin au câştigat decanii de la Inginerie Energetică şi Management Industrial, Cristina Hora, care a avut venituri de 126.825 lei (în medie, 10.568 lei lunar), actualul decan de la Drept, Cristian Miheş, care a încasat în 2019 121.145 lei (în medie, 10.095 lei lunar), decanul Facultăţii de Construcţii şi Arhitectură, Dan Gomboş, cu venituri totale de 118.027 lei (9.835 lei lunar), şi decanul Facultăţii de Arte, Corina Andor, cu venituri total de 109.924 lei (9.160 lei lunar).
Declaraţia lui Maghiar... nicăieri
Trebuie precizat însă că din clasament lipseşte decanul Adrian Maghiar, de la Facultatea de Medicină şi Farmacie, a cărui declaraţie de avere nu se regăseşte pe site-ul Universităţii din Oradea.
Maghiar a întârziat şi în 2019 să depună documentul la Universitate, achitându-se de această obligaţie abia după ce BIHOREANUL a semnalat acest lucru.
Conform legislaţiei în vigoare, declaraţiile de avere se depun la instituţia angajatoare până cel târziu pe 30 iunie în fiecare an, iar apoi trebuie scanate şi publicate pe internet.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.