Care sunt riscurile ca Bihorul să fie devastat de un cutremur puternic? O specialistă din Oradea explică

Care sunt șansele ca Bihorul să fie devastat de un cutremur? Ar trebui să ne facem griji privind siguranța imobilelor în care locuim?

Sunt întrebări care, în ultimele zile, sunt pe buzele multor bihoreni, mai ales după ce luni și marți două seisme înregistrate în sudul țării s-au simțit până la Oradea. Îngrijorarea e cu atât mai mare cu cât, în urmă cu o săptămână, un cutremur puternic a zguduit Turcia și Siria, iar cel puțin 30.000 de oameni au murit.

La solicitarea BIHOREANULUI, inginerul Marcela Prada, decanul Facultății de Construcții, Cadastru și Arhitectură din cadrul Universității din Oradea, a explicat că șansele unui seism puternic resimțit în Bihor sunt reduse. „Nu ar trebui să ne temem”, a declarat profesoara.

Diferența față de Vrancea

Potrivit Institutului pentru Fizica Pământului, pe 14 februarie, la ora 15.16, un cutremur cu magnitudinea de 5,7 grade s-a produs în Oltenia, Gorj, la adâncimea de 6,2 km. La fel ca cel de luni, petrecut la ora 16.58 și cu o magnitudine de 5,2 grade, seismul din 14 februarie s-a simțit și în Bihor.

Inevitabil, activitatea seismică recentă îi îngrijorează și pe bihoreni. Specialiștii spun însă că riscurile pentru regiunea Crișanei sunt, totuși, reduse.

Cutremurele cu epicentrul aici sunt de magnitudine redusă, iar cele care se petrec în Vrancea, fiind la distanță mare, nu se resimt intens.

„În zona noastră apar cutremurele crustale, adică de suprafață, pe când în zona Vrancea asistăm la cutremure în zone subcrustale, care sunt periculoase, având o magnitudine mare și care, din cauza modului de propagare ale undelor seismice, pot provoca unde majore”, a declarat Prada, marți, pentru BIHOREANUL.

„Mult diminuat”

Cutremurele de suprafață care se pot petrece în Bihor sunt rapid atenuate, motiv pentru care și zona afectată are, de regulă, dimensiuni reduse.

„Având în vedere că sunt cutremure de suprafață, afectează în general construcțiile din zidărie. Cutremurele de mare adâncime afectează construcțiile cu structură din beton armat”, a mai explicat decanul.

România are un risc seismic ridicat, din 1802 până în prezent având loc, mai multe cutremure cu un grad seismic apropiat de valoarea 7, aproape toate în zona Vrancea.

Până în Bihor, însă, mișcările scoarței sunt atenuate. „Ceea ce se resimte în zona Crișana este mult diminuat”, a declarat Prada.

Epicentrul cutremurului de marți (sursa: Institutul Național pentru Fizica Pământului)

Cum se construiește

Doctor în inginerie civilă, profesoara a precizat și că normele de proiectare anti-seismică a clădirilor au evoluat „spectaculos” în țara noastră, tocmai pentru a le conferi cetățenilor siguranța necesară.

„După 1989 s-a făcut un salt calitativ, întrucât nu s-au mai impus economii de materiale. În plus, după anul 2000, normele s-au aliniat documentelor europene”, a explicat specialista.

În Crișana, inginerii sunt obligați să proiecteze clădiri cu așa-numită ductilitate medie (raportul dintre deformația totală și deformația limită elastic), în timp ce în Vrancea clădirile trebuie să aibă o ductilitate înaltă. Un semn în plus că riscul seismic în Bihor este mai redus...

„Mişcările seismice şi efectele asupra construcţiilor sunt fenomene extrem de complicate, încă insuficient clarificate ca mecanism de sursă, recurenţă, propagare de unde, efecte locale de amplasament, comportarea neliniară a construcţiilor etc. Ingineria seismică se bazează mai mult pe definirea unor reguli de proiectare simple, rezultate din observaţiile fenomenologice, decât pe teorii de înalt nivel ştiinţific”, a mai spus profesoara.

Fără clădiri vulnerabile

Întrebată dacă blocurile construite în comunism ar putea provoca probleme, în cazul unui cutremur mai puternic, Prada a declarat că un răspuns universal este greu de dat.

„Fiecare clădire are structura proprie și specificitatea ei, și nu contează numai dacă a fost sau nu proiectată antiseismic. În Oradea avem și clădiri care sunt mărturii de o sută de ani, din zidărie, este clar că nu putem să punem egal între acestea și ce se construiește azi, când totul trebuie să fie conform clasei de risc seismic 4”, a spus Prada.

Cele mai vulnerabile clădiri în fața unui cutremur sunt cele din clasa 1, iar profesoara a spus că, în cariera sa de până acum, n-a expertizat asemenea imobile în Bihor.

„Cele mai multe clădiri, construite în anii 80 sau înainte, le încadrăm în clasa de risc seismic 3. Clădirile construite ulterior sunt încadrate fără probleme în clasa 4”, a mai spus decanul.

Când s-a cutremurat România

Datele istorice arată că cele mai multe cutremure puternice petrecute pe teritoriul României au avut epicentrul în Vrancea.

Cel mai distructiv dintre toate a fost cutremurul din 26 octombrie 1802, care a avut între 7,9 și 8,2 grade pe scara Richter, a durat 2 minute și 30 de secunde și s-a simțit în toată Europa. Lipsa unor construcții înalte a făcut ca și numărul victimelor să nu fie mare: patru morți și sute de răniți.

Totodată, românii încă au amintirea cutremurului din 4 martie 1977, cu epicentrul tot în Vrancea și cu o magnitudine de 7,2 grade, în urma căruia peste 1.500 de persoane au murit.

În schimb, cutremurele cu epicentrul în Bihor sau Crișana nici nu au rămas în evidențele istoriei, fiind toate de 2 sau 3 grade.

Cutremurul din 1977 a devastat Bucureștiul (sursa foto: Digi24.ro)