Boierii de la stat: Salariile angajaţilor din privat sunt „umilite” de veniturile nesimţite ale bugetarilor

Dacă ar mai exista şi în zilele noastre, ursitoarele ar hărăzi pruncilor, la naştere, o soartă de bugetar. Le va trebui doar o diplomă, "sprijin" la angajare şi supunere în faţa şefilor. Apoi, până la pensie, trai pe vătrai.

După un an şi jumătate de la noua lege a salarizării bugetarilor, BIHOREANUL a constatat că lefurile acestora au ajuns la niveluri pe care majoritatea angajaţilor din privat nici nu le visează.

"Justiţie" pentru bugetari

Cu un an înainte ca fostul ministru al Muncii şi Justiţiei Sociale Olguţa Vasilescu să facă Legea salarizării unitare, coaliţia PSD-ALDE-UDMR adopta Legea 153/2017, a salarizării personalului plătit din fonduri publice, care a deschis un adevărat "ospăţ" bugetar. Cum legea obligă toate instituţiile să afişeze trimestrial cheltuielile de personal pe propriile site-uri, BIHOREANUL le-a "scanat", descoperind că acestea au crescut extraordinar, generând discriminări atât între diversele instituţii, cât şi comparativ cu sectorul privat, care plăteşte salarii mult sub cele din instituţiile publice, deşi el este motorul dezvoltării.

O diferenţă de salarizare vizibilă este între Primăria Oradea şi Consiliul Judeţean Bihor, începând chiar cu şefii acestora. Deşi municipalitatea are un buget peste cel al judeţului şi derulează proiecte de o valoare mai mare, în septembrie 2017 primarul Ilie Bolojan (foto) avea un salariu brut de 13.050 lei, iar preşedintele Pasztor Sandor 16.313 lei, viceprimarii Florin Birta şi Mircea Mălan câştigau 11.600 lei brut, iar vicepreşedinţii CJ Ioan Mang şi Traian Bodea 14.500 lei. După un an, în septembrie 2018, diferenţele au crescut şi mai mult: Bolojan a urcat la 17.100 lei brut, iar Mălan şi Birta la 15.200 lei, dar Pasztor, Mang şi Bodea şi-au adăugat câte 4.275 lei, "indemnizaţie pentru implementarea proiectelor".

Între cele două unităţi deosebirea se manifestă şi în salarizarea înalţilor funcţionari: secretarul judeţului, Carmen Soltănel, a ajuns în septembrie 2018 la 12.290 lei, pe când cel al municipiului, Ionel Vila, la doar 11.560 lei. La fel, administratorul public al Oradiei, Dacian Palladi, are 12.160 lei, sub omologul de la CJ, Szabo Jozsef - 12.920 lei.

Zgârcitul Bolojan

Întrucât primarii au primit dreptul de a stabili împreună cu consilierii salarizarea funcţionarilor, lefurile unor angajaţi din Primăria Oradea şi din CJ Bihor au fost depăşite de cele ale unor colegi din comune sau oraşe mai mici, dar cu aleşi mai darnici.

Leafa unui şef serviciu din Primăria Oradea variază (în funcţie de gradaţie şi vechime) între 6.945 şi 8.387 lei, iar cea a unui omolog din CJ este de 7.278 lei, dar un şef de serviciu din Primăria Salonta are 8.635 lei, la Beiuş 7.410 lei, iar la Sânmartin 7.486 lei. În Oradea, un consilier superior câştigă între 4.966 şi 5.480 lei, pe când la Sântandrei ia 6.530 - 6.861 lei, iar la Marghita 6.926 - 8.303 lei. Directorul Muzeului Cetăţii şi Oraşului Oradea încasează lunar 3.731 lei, sub un muzeograf gradul I A de la Muzeul din Beiuş - 5.496 lei.

Şi "pălmaşii" Primăriei Oradea câştigă sub colegii din alte administraţii locale: un muncitor calificat de aici are între 2.660 - 3.443 lei, la Salonta câştigă între 3.312 - 3.785 lei, la Marghita 3.610 lei, iar la Sânmartin 3.525 lei. În aceste condiţii nu e de mirare că în ultimele două luni din Primăria Oradea au plecat la alte instituţii patru funcţionari.

Mai tare ca directorul

În ce priveşte edilii de oraşe, la Salonta primarul Torok Laszlo are o indemnizaţie de 13.110 lei şi vicele de 10.925 lei, primarii din Beiuş şi Marghita, Petru Mlendea şi Pocsaly Zoltan, câte 8.700 lei şi viceprimarii 7.250 lei. Edilii comunali, care nu şi-au afişat salariile pe site-uri, trec de 6.000 lei.

Discrepanţele se manifestă şi între structuri subordonate aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale. Deşi ambele teatre sunt în subordinea CJ, un actor de la Szigligeti Szinhaz câştigă între 3.704 - 5.782 lei, iar unul de la Regina Maria între 2.864 - 5.257 lei. La Szigligeti, managerul Czvikker Katalin are o leafă de 9.661 lei, sub a omoloagei de la Regina Maria, Elvira Rîmbu, care câştigă 10.075 lei. Iar directorul ansamblului Crişana, Leontin Ciucur, deşi îi este subaltern, câştigă mai mult - 10.367 lei.

Soartă de şef

Cel mai bine se câştigă, însă, în slujba Guvernului. La Casa de Pensii, directorul Szarka Arpad are 9.904 lei, iar adjuncţii 8.978 lei, directorul Finanţelor Publice, Romeo Roşca, încasează 13.723 lei şi adjunctul 12.699 lei, directorul executiv APIA, Florian Pavel, câştigă 11.726 lei salariu de bază, plus 1.757 lei spor de condiţii vătămătoare, iar adjuncţii 11.307 lei şi sporuri de 1.757 lei.

Directorul CAS Bihor, Ludovic Varga (foto), are 17.340 lei, iar adjuncţii câte 14.941 lei. Şefa Direcţiei de Statistică, Dana Paşc, câştigă 8.678 lei salariu de bază, plus 1.302 lei spor de condiţii vătămătoare, iar adjunctul 8.375 lei leafa de bază şi 1.256 lei spor. La DSVSA, directorul executiv Remus Moţoc ia 13.425 salariu de bază şi 4.028 lei spor, adjuncţii având câte 12.437 lei şi spor de 3.732 lei.

Şefa Direcţiei de Sănătate Publică, Daniela Rahota, câştigă 9.980 lei salariu şi 1.497 lei spor, iar adjuncţii 9.631 lei plus sporuri de 1.450 lei. La Oficiul de Cadastru, directorul Călin Ivan Leţ primeşte leafă de bază 11.603 lei, 573 lei spor de condiţii şi 720 lei normă de hrană. Spre comparaţie, şeful Inspectoratului Şcolar, Alin Novac Iuhas, pare un defavorizat: 7.625 lei salariu de bază şi 1.781 lei gradaţie de merit.

Banii-s la Finanţe

Subalternii au, evident, venituri mai mici. La Casa de Pensii, un şef serviciu câştigă între 7.503 - 9.052 lei, iar un consilier între 3.229 - 4.439 lei, la CAS un şef serviciu ia 7.666 lei şi un consilier 5.279 lei. La APIA, un şef serviciu primeşte 10.107 lei leafă de bază şi spor 470 lei, iar un consilier între 5.371 - 7.955 lei salariu de bază plus spor de 254-370 lei.

La Finanţe un şef serviciu câştigă între 12.002 şi 12.592 lei, un consilier între 7.982 şi 8.935 lei, iar un şofer între 4.129 şi 4.435 lei, peste un coleg de la CJ (3.242 lei), de la Primăria Oradea (2.660 - 3.433) sau de la Casa de Pensii (3.409 lei).

În plus, angajaţii din administraţia locală şi centrală primesc de anul trecut şi vouchere de vacanţă (1.450 lei/an), iar din acest an şi normă de hrană lunară (între 316 lei la Primăria Oradea şi 720 lei la OCPI Bihor).

Deşi Poliţia, ISU şi Poliţia de Frontieră nu îşi fac publice lefurile, invocând un ordin al Ministerului Afacerilor Interne privind "structurile de siguranţă şi ordine publică", conform site-ului Prefecturii un ofiţer porneşte de la 3.087 lei şi ajunge la 8.247 lei dacă are funcţii de comandă, un agent/subofiţer câştigă între 1.988 şi 4.060 lei, iar un funcţionar civil între 4.099 şi 10.688 lei.

Bani după prestigiu

Marii câştigători ai creşterilor salariale din ultimul an sunt angajaţii din sănătate. La Spitalul Municipal şi la Judeţean, managerii Dacian Foncea şi Gheorghe Carp câştigă 12.528 lei, un medic primar ia între 15.185 - 16.343 lei, un specialist între 11.175 - 12.832 lei, un rezident între 5.700 - 9837 lei, un farmacist între 3.949 - 7.285 lei, iar o asistentă între 2.902 - 6.322 lei.

Mai mult încasează, totuşi, magistraţii. Un grefier de Judecătorie are între 4.940 - 6.583 lei, iar la Curtea de Apel până la 9.646 lei, un judecător de Judecătorie între 11.361 - 16.269 lei, unul de Tribunal între 14.993 - 17.558 lei, iar unul de la Curte între 16.333 - 19.693 lei, plus sporuri pentru condiţii vătămătoare, de risc şi confidenţialitate (30%). Un procuror de Parchet local câştigă între 9.347 - 16.269 lei, la Parchetul judeţean între 15.493 şi 18.079 lei, iar la Parchetul Curţii de Apel între 17.730 şi 20.488 lei. Mai mult decât orice medic de top, pentru că au în mâini nu doar viaţa, ci şi libertatea unui om...

ŢARĂ PE DOS
Adevăratul "stat paralel"

În România ultimilor ani, s-a creat o falie tot mai adâncă între veniturile din sectorul bugetar şi cel privat. O analiză făcută la finele anului trecut de site-ul de specialitate Profit.ro arată că media salarială a depăşit la stat pragul de 700 euro net, iar funcţionarii publici câştigau aproape 900 de euro, nivel similar atunci celui din Polonia şi peste cel din Ungaria.

În tot acest timp, salariile din sectorul privat au crescut mult mai lent, aflându-se, după cum estimau specialiştii, la nivelul de acum 5-9 ani înregistrat în Ungaria şi Polonia. Potrivit celui mai recent comunicat al Institutului Naţional de Statistică, la nivelul întregii ţări, în decembrie 2018, câştigul salarial mediu nominal net era de 2957 lei/persoană. În Bihor, câştigul mediu a fost de 2.306 lei/persoană, în acest calcul intrând şi salariile mari ale bugetarilor.

Discrepanţe uriaşe sunt şi între pensii şi pensiile speciale. Potrivit unor analize Newsweek, în 2018, contribuabilii români au plătit peste 1,8 miliarde euro pentru pensiile speciale, în vreme ce "nicio ţară civilizată din spaţiul Uniunii Europene nu a creat un astfel de sistem de privilegii, care permite ca un "pensionar special" să  câştige cât 25-30 de pensii medii din sistemul public".

De altfel, pentru că nu a mai făcut faţă, România a ieşit anul trecut pe pieţele externe pentru a se împrumuta, ca să poată plăti banii de pensii şi salarii, deficitul contului curent al balanţei de plăţi fiind tot mai mare. Toate aceste anomalii vor fi plătite cu vârf şi îndesat de generaţiile viitoare...

"CENUŞĂRESELE"
Între prea puţin şi prea mult

Principala deficienţă a Legii salarizării bugetarilor este diferenţa exagerată între veniturile şefilor şi cele ale personalului de execuţie. La DGASPC, de exemplu, directorul general are un salariu de 9.500 lei, adjunctul 8.220 lei, iar managerul public 10.032 lei, pe când un administrator de centru pentru copii sau vârstnici între 2.414 - 2.683 lei, un asistent maternal între 1.900 - 2.252 lei, iar un psiholog între 1.649 şi 3.637 lei.

O altă carenţă este salarizarea slabă din instituţiile de control: la Garda de Mediu leafa unui comisar şef variază între 5.737 şi 7.237 lei şi a unui comisar între 2.393 şi 5.931 lei, la ITM inspectorul şef câştigă doar 5.076 lei, adjuncţii între 4.164 - 4.771 lei, iar inspectorii între 2.963 şi 3.242 lei.