Blat de milioane! Primarul Beiuşului, Adrian Domocoş, îşi întreţine clubul de fotbal privat din banii publici

E judecat deja pentru deconturi fictive şi şpăgi luate de la investitori, iar procurorii DNA Oradea îl mai anchetează şi pentru că a băgat mâna în bugetul local ca să-i plătească avocat unui coleg de partid în belea.

Afacerile scandaloase ale primarului municipiului Beiuş, Adrian Domocoş, sunt însă departe de sfârşit. Ultima escrocherie, descoperită de BIHOREANUL, le întrece pe toate. Timp de aproape 8 ani, edilul a finanţat din banii oraşului clubul privat de fotbal Bihorul Beiuş, unde este preşedinte şi asociat împreună cu alţi potentaţi locali. Paguba? Aproape 1,5 milioane euro, bani mulţi, cu care beiuşenii, dacă aveau un edil serios, puteau să beneficieze de investiţii edilitare cu adevărat necesare.

De la stat la privat

Înfiinţat în 1921 sub denumirea Aurora, clubul de fotbal al beiuşenilor şi-a trăit epoca de aur în perioada comunistă când, sub denumirea CF Bihorul Beiuş şi apoi Gloria Beiuş, a câştigat de două ori campionatul judeţean, în 1952 şi 1975. Desfiinţată după 1989, echipa a fost reînfiinţată în 1996 de un grup de 14 persoane, între care şi primarul de atunci, Octavian Codreanu. Potrivit statutului asociaţiei, aceasta era o entitate de drept privat care urma să se întreţină din cotizaţii şi taxe, transferuri de jucători, din sponsorizări şi din alte activităţi economice "destinate exclusiv activităţii fotbalistice".

De-a lungul anilor, clubul şi-a schimbat în mai multe rânduri componenţa. În 2008, la instalarea primarului Adrian Domocoş, CF Bihorul Beiuş avea doar 7 asociaţi: viceprimarul Gavril Iuhas, Ionel Bondor, şeful Ocolului Silvic Codrii Beiuşului - Ferko Jeno, directorul BCR Beiuş - Gavril Jute, patronul pensiunii Mario - Mihai Borz, cel al pensiunii Europa - Nicolae Fofiu, şi în fine proprietarul celebrului restaurant Principesa Margareta - Nicolae Lăzău.

Ciocoii vechi şi noi

În scurt timp după instalarea ca primar, Domocoş a pus mâna şi pe club, devenind chiar preşedinte, iar din cei 7 fondatori au mai rămas "pe teren" doar 5: Bondor, Jute, Borz, Fofiu şi Lăzău. În locul celor doi eliminaţi, Ferko şi Iuhas, edilul şi-a pus apropiaţii de încredere: pe viceprimarul Gheorghe Costin, acum deputat, pe Viorel Mateaş, secretarul Consiliului Local, acum pensionar, cooptându-l totodată şi pe fostul fotbalist Remus Ganea, o bună perioadă antrenor al echipei, precum şi pe Daniel Coraş, fostul şef al ITRSV Bihor, actualul şef al Ocolului Silvic Codrii Beiuşului.

Imediat, edilul a schimbat şi statutul clubului, făcând din bugetul local principala sursă de finanţare. Conectarea la banii publici urma să fie consfinţită printr-un parteneriat cu Consiliul Local Beiuş, care ar fi intrat în club tot ca asociat. Deliberativul local a şi bifat decizia printr-o Hotărâre adoptată pe 29 iulie 2008, cu argumentul că asocierea este făcută "în vederea realizării unui interes general", adică al întregii comunităţi.

Asociere, dar să ştim cum

Trimisă spre avizare Prefecturii Bihor, Hotărârea CL Beiuş a fost privită cu circumspecţie de jurişti. "Am cerut să ne comunice ce anume înseamnă acel interes general la care se făcea referire, să ne trimită actul constitutiv şi statutul clubului, ca să putem să stabilim dacă există bază legală pentru parteneriat", a explicat BIHOREANULUI directorul juridic al Prefecturii Bihor, Alice Lupeş (foto). Nu de alta dar, potrivit Legii Finanţelor publice locale, unităţile administrativ-teritoriale au dreptul să fie partenere doar în asociaţii de dezvoltare intercomunitară sau în asociaţii, fundaţii şi federaţii recunoscute legal ca având utilitate publică.

Consiliul Local Beiuş nu a comunicat nici până în prezent răspunsul cerut în 2008. Şi nici parteneriatul cu CF Bihorul Beiuş nu s-a mai materializat, astfel încât clubul a rămas sub aceeaşi formă, adică unul de interes privat, cu asociaţi persoane fizice.

Şi, totuşi, la capitolul "cheltuieli" echipa a devenit "a oraşului", Primăria virând an de an sume generoase în contul clubului prin grija edilului Domocoş. Acesta a avut grijă să iniţieze anual, chiar şi de două-trei ori, hotărâri de Consiliu pentru finanţarea "sportului", ca un capitol de cheltuieli distinct în bugetul local, iar apoi, prin simple dispoziţii proprii, să vireze banii către clubul pe care îl coordona ca preşedinte. Un evident conflict de interese, deoarece în baza funcţiei publice hotăra finanţarea clubului, iar ca preşedinte al acestuia decidea şi cheltuirea banilor publici, la fel cum s-a întâmplat şi cu încasările din transferurile jucătorilor, din contractele de publicitate şi din biletele vândute la manifestările sportive. Totul, fără să trebuiască să dea vreo explicaţie cuiva.

Bani de bani

Sumele nu sunt deloc de lepădat. În 2009, de pildă, clubul a primit din bugetul oraşului 500.000 lei pe 8 aprilie, alţi 70.000 lei pe 26 iunie şi încă 300.000 lei pe 15 iulie. În 2010, echipa a primit din nou 600.000 lei pe 15 martie şi 50.000 lei pe 26 mai. În 2011, pe 21 februarie, se aprobă 450.000 lei, iar pe 27 decembrie 14.000 lei, pentru ca în 2012, Consiliul Local să aloce 500.000 lei pe 29 februarie, alţi 150.000 lei în 27 iulie şi încă 60.000 lei în 28 noiembrie.

"Noi am aprobat alocarea unor sume pentru capitolul sport, în general. Ce s-a făcut cu banii, cum s-au împărţit, e problema ordonatorului principal de credite, adică a primarului. Cu timpul noi am scăzut cuantumul. În perioada 2007-2008 se dădeau peste 800.000 lei pe an. Acum mai puţin, în jur de 600.000 lei", spune consilierul local Kiss Janos (foto).

Chiar şi aşa, la un calcul sumar, finanţarea de care a beneficiat echipa privată Bihorul Beiuş, doar între 2007-2014, depăşeşte 6 milioane lei, adică aproape 1,5 milioane euro. Ce s-a întâmplat cu banii? Nu e deloc clar. Asta pentru că, tot potrivit lui Kiss, consilierii i-au cerut de mai multe ori primarului un raport în acest sens, dar fără să primească niciun răspuns. "La un moment dat s-a constituit o comisie a Consiliului care a verificat perioada 2008-2010, dar ni s-a comunicat că totul a fost legal", zice consilierul.

Auditori "pe teren"

Deşi Legea sportului prevede că alocările bugetare către cluburi sportive de interes privat se pot face exclusiv în baza unor programe sportive clare, fotbaliştii de la Bihorul Beiuş nici măcar nu au fost plătiţi regulat. În schimb, banii publici au fost dirijaţi spre unii asociaţi, patroni de restaurante şi pensiuni, sub pretextul achitării unor servicii de masă şi cazare. Şi nu e tot, căci, potrivit surselor BIHOREANULUI, în contabilitatea clubului au ajuns să fie înregistrate lunar chitanţe şi facturi de ordinul zecilor de mii de lei, provenite de la diverse farmacii din zonă, pentru medicamente, creme, ba chiar şi prezervative. Produse pe care, evident, nimeni nu le-a văzut vreodată.

Căutat ca să lămurească situaţia şi artificiile prin care clubul pe care îl deţine împreună cu asociaţii săi "trăieşte" pe banii beiuşenilor, primarul Adrian Domocoş a promis că va transmite BIHOREANULUI un răspuns scris în decurs de o săptămână. N-a făcut-o însă nici după trei săptămâni, invocând "volumul mare de proiecte în implementare", precum şi un audit al Curţii de Conturi. Pornit la începutul lunii septembrie tocmai pentru a verifica dacă finanţarea clubului privat s-a făcut cu respectarea cadrului legal, controlul nu s-a terminat încă, dar e de înţeles: nu-i uşor să faci nota de plată pentru un deceniu de căpuşăreală.

PRELUARE EŞUATĂ
Penali din... greşeală

O "trânteală" similară celei din Beiuş s-a derulat în perioada 2010-2011 şi în Ştei. Hotărârea luată atunci de Consiliul Local pentru înfiinţarea unui club sportiv de interes local a fost transmisă la Prefectura Bihor în varianta corectă, conform căreia oraşul Ştei ar fi fost unicul membru fondator al asociaţiei, dar la Primărie s-a înregistrat varianta în care fondatori şi asociaţi erau trei persoane fizice: primarul Ioan Lucaciu (foto), viceprimarul Florin Miara şi profesorul de sport Ionuţ Pirtea. Clubul a funcţionat în această formulă un an, timp în care a tocat aproape 200.000 lei din bugetul local, alocaţi prin dispoziţii de plată semnate de Lucaciu şi încasate, în calitate de preşedinte al clubului, tot de el.

Suspectaţi de conflict de interese, Lucaciu şi Miara au scăpat de răspunderea penală printr-o ordonanţă de clasare cel puţin stranie a Parchetului Curţii de Apel Oradea, emisă în 2012. "Din starea de fapt reiese că latura obiectivă a infracţiunii există, însă învinuiţii erau convinşi că acţionau în numele şi pentru Consiliul Local. Există un dubiu asupra existenţei vinovăţiei celor doi", se preciza în document. Despre Hotărârea de Consiliu măsluită de care cei trei s-au folosit pentru a "privatiza" clubul, procurorii n-au spus nimic. O fi fost tot o greşeală, şi tot în interes public!