Reformat în aprilie 2021, sistemul de salubritate orădean încă are nevoie de reglaje. La un an de la introducerea fracţiei biodegradabile, datele furnizate de firmele care răspund de sistemul local de salubritate arată că, deşi orădenii au împărţit gunoaiele în trei fracţii, în realitate le-au amestecat atât de mult în pubele, încât au compromis calitatea lor, făcând deşeurile de ambalaje sau biodeşeurile imposibil de valorificat.
Plăteşti cât arunci
La marginea cartierului orădean Episcopia, un munte urât mirositor creşte zi de zi. Sunt gunoaiele pe care bihorenii le aruncă în pubelele negre (fracţia reziduală) şi care nu pot fi valorificate, ci doar abandonate.
Ca acest munte să nu sporească prea repede, dar mai ales ca Oradea să nu plătească amenzi pentru neîndeplinirea ţintelor de colectare separată, Primăria a decis, anul trecut, să introducă un sistem de colectare în trei fracţii. Din aprilie 2021, toţi orădenii trebuie să separe nu doar deşeurile de ambalaje (PET-uri, pungi, doze, hârtii, cartoane, respectiv sticle, care la rândul lor se aruncă separat), ci şi biodeşeurile, adică resturile de la bucătărie: coji de fructe şi legume, pâine, zaţ de cafea, păr şi blană etc.
Cetăţenii sunt stimulaţi să sorteze deşeurile printr-un plan tarifar aparte: fiecare fracţie are un alt cost de colectare, cele mai ieftine fiind reciclabilele, iar cele mai scumpe deşeurile reziduale.
Una-i colectarea...
Ce au învăţat orădenii, din colectarea separată în trei fracţii, în ultimul an? Potrivit datelor operatorului de salubritate RER Vest, răspunzător doar de colectarea deşeurilor, nu şi de valorificarea lor, în aprilie 2021, din totalul gunoaielor aruncate de orădeni, 67,5% erau reziduale, 24% reciclabile şi 8% biodeşeuri. Diferenţa de 0,5% a fost reprezentată de deşeurile reciclabile adunate din oraş, dar care n-au ajuns la staţia de sortare, pentru că erau contaminate şi nu îndeplineau calităţile necesare pentru a redeveni materii prime (aşa-zise gunoaie redirecţionate). Ele au fost valorificate energetic.
Un an mai târziu, lucrurile stau puţin diferit. Datele RER Vest pentru aprilie 2022 arată că 57% din deşeurile ridicate de la orădeni au fost reziduale (aşadar, cantitatea de gunoaie din pubelele negre a scăzut cu o zecime), fracţia reciclabilă a scăzut şi ea la 19%, iar cea a biodeşeurilor a ajuns la 13%. Este, însă, mult mai mare procentul "redirecţionatelor", 11%. Specialiştii spun că cea mai mare parte a acestor deşeuri au fost sticle şi borcane pe care orădenii le-au aruncat laolaltă cu plastic ori biodeşeuri, aşa că cioburile n-au putut fi recuperate.
... alta valorificarea
Informaţiile de la colectarea deşeurilor nu sunt, însă, aceleaşi cu cele de la valorificarea lor. Motivul? O parte dintre deşeurile pe care orădenii le aruncă în sacii galbeni sau în pubele ca reciclabile nu sunt conforme pentru valorificare.
Evidenţele firmei Eco Bihor, cea care răspunde de tratarea şi valorificarea gunoaielor, pentru aceeaşi lună aprilie 2022, "puşcă" cu cele ale RER doar în privinţa biodeşeurilor, 13%, şi a celor redirecţionate, 10,3% (cu 0,7% mai puţine decât în evidenţa colectorului, deoarece ulterior a fost recuperată o parte a plasticului din acest conţinut).
În schimb, procentul deşeurilor reziduale a crescut la 65,7% (cu 10% mai mult decât cele colectate iniţial în pubelele negre), în vreme ce doar 11% s-au dovedit a fi cu adevărat reciclabile (cu 8% mai puţin decât cele strânse).
Pseudo-ambalaje
Altfel spus, din totalul reciclabilelor pe care RER Vest le-a colectat de la orădeni şi au ajuns în staţia de sortare, 8% nu au putut fi valorificate şi, în final, au ajuns la haldă, ca deşeuri reziduale. E vorba de gunoaiele pe care orădenii le aruncă în sacii sau pubelele galbene, deşi în realitate locul lor nu este acolo, cel mai adesea fiind resturi biodegradabile.
Este evident că orădenii mai au destule de învăţat în privinţa colectării separate a deşeurilor. Conform normelor în vigoare, în acest an, cel puţin 45% din gunoaiele aruncate ar trebui să fie valorificate, ceea ce înseamnă că ponderea deşeurilor reziduale ar trebui să fie de cel mult 55%. Dacă, însă, orădenii vor continua să amestece fracţiile, obiectivul nu va fi atins...
Vocea străzii
După un an de când Oradea colectează deșeurile în trei fracții, separând biodeșeurile, cum vi se pare că funcționează sistemul de salubritate?
La blocul meu e dezastru, nu văd prea mulți oameni care să separe gunoiul. În teorie este frumos, în practică nu prea...
Gloria Luiza
Polițiștii locali care caută în gunoaie, să vadă dacă am aruncat cum trebuie gunoiul, sunt cireașa de pe tort. Un mare fâs.
Raluca Stănescu
Saci nu am mai primit de un an. Ar trebui să avem la capătul străzii tomberoane mari unde să ducem biodegradabilele.
Lena Oros
Cei de la salubritate ar trebui să scrie pe fiecare pubelă cu litere mari ce este interzis să arunci în ea și amenda pe care o poți primi.
Dorina Mate
Este un sistem foarte, foarte eficient și corect. Cât gunoi golești atât plătești. Noi suntem foarte mulțumiți de soluție.
Ana Dobreanu
Țarcurile ar trebui să fie închise pe bune. Noi numai așa știm, cu amenzi, cuști, forță. Problemele pornesc de la educație.
anonimă
.jpg "Orădeanca Alesia Toma de la ACS Olimpikus a devenit campioană naţională de judo şi va reprezenta România la Balcaniada din Macedonia de Nord")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.