Aurel Căuş, candidat PNL la Camera Deputaţilor: "Dorim ca Universitatea din Oradea să se dezvolte în acelaşi ritm cu oraşul"

Cadru didactic al Universităţii din Oradea de aproape trei decenii, iar de peste un an şi preşedintele forului legislativ suprem al instituţiei, Senatul academic, Vasile-Aurel Căuş are acum ambiţia să devină şi deputat în Parlamentul României.

Matematicianul ocupă prima poziţie pe lista candidaţilor PNL Bihor pentru Camera Deputaţilor şi spune că dorinţa de a dezvolta Universitatea, în beneficiul Oradiei şi al locuitorilor ei, l-a determinat să se alăture în acest an echipei liberale. Conferenţiarul dezvăluie care sunt priorităţile pe care le are, într-un interviu acordat BIHOREANULUI.

- În mediul academic sunteţi cunoscut deja, fiind de peste un an preşedintele Senatului Universităţii din Oradea. Cum vă prezentaţi în faţa bihorenilor care nu vă cunosc?

- Sunt conferenţiar universitar la Facultatea de Informatică şi Ştiinţe, Departamentul de Matematică, unde activez din 1992. Sunt membru al Senatului universitar de peste 15 ani şi am îndeplinit funcţia de cancelar general al forului între anii 2012 şi 2016. În trecut, am deţinut şi funcţia de prodecan al facultăţii la care predau. Am iniţiat şi conduc Consiliul Consultativ al Universităţii din Oradea, al cărui rol este de a capta informaţii care provin din mediul socio-economic, referitoare la modul în care absolvenţii noştri se integrează pe piaţa muncii, cu scopul de a corela oferta educaţională cu nevoile angajatorilor. 

Liberal atunci, liberal şi acum

- Intrarea dvs. în politică anul acesta, odată cu candidatura la Consiliul Local Oradea, a fost surprinzătoare. De ce aţi făcut acest pas? Şi de ce ca liberal, nu aderând la alt partid?

- Sunt liberal în gândire de la primele alegeri post-decembriste. M-am bucurat de oferta de colaborare cu PNL Bihor, pentru că am convingerea că, cel puţin la nivel local, PNL face o politică pentru oameni, nu doar în numele lor, spre deosebire de alte partide.

- Nu sunteţi străin de politică, totuşi, fiindcă în trecut aţi mai fost membru PNL. Cum aţi intrat în partid şi de ce aţi plecat? Aţi mai fost membru şi în alte formaţiuni politice?

- Am intrat în politică în 1993, când am aderat la PL’93, la invitaţia unor foşti profesori de-ai mei. La scurt timp după alegerile din anul 1996, am ieşit din politică şi pentru că în România acelor ani aceasta nu se practica la nivelul de profesionalism şi corectitudine la care m-am aşteptat. Am cunoscut, totuşi, şi oameni politici care au dat dovadă de integritate şi cu care de-a lungul timpului am încercat să menţin legătura. 

- Deschideţi lista PNL Bihor pentru Camera Deputaţilor şi, cel mai probabil, veţi deveni parlamentar, deşi sunteţi de puţin timp membru în partid. Cum se explică ascensiunea?

- Pe lângă trecutul meu liberal, un motiv principal este dorinţa conducerii PNL Bihor de a dezvolta Universitatea din Oradea în acelaşi ritm cu oraşul, astfel încât instituţia să devină un puternic simbol regional.

- Care vor fi priorităţile dvs. în Parlament?

- Actualizarea Legii Educaţiei şi, împreună cu colegii parlamentari liberali, susţinerea tuturor proiectelor PNL de la nivelul judeţului şi al municipiului, inclusiv prin menţinerea unei legături puternice cu Guvernul României.

Profesorii să nu mai fie doar "furnizori de informaţie"

- Ce schimbări trebuie făcute la Legea Educaţiei?

- În prezent, sistemul de valori promovat de Legea Educaţiei este bazat pe o simplă aritmetică a punctajelor obţinute în urma activităţilor didactice şi de cercetare, motiv pentru care, în anumite situaţii, oameni cu o deosebită valoare ştiinţifică nu-şi pot regăsi locul în mediul academic. Acest sistem trebuie schimbat. De asemenea, legea conţine prevederi care inhibă autonomia universitară şi care trebuie înlăturate. 

- Cum aţi caracteriza educaţia românească? Profesorii, elevii şi studenţii bine pregătiţi sunt o regulă sau excepţii?

- Potenţialul cadrelor didactice, respectiv al elevilor şi studenţilor, este peste medie. Ceea ce reduce din posibilele rezultate este exact sistemul educaţional, care trebuie actualizat şi adus la nivelul secolului XXI. În primul rând este frustrant faptul că elevii şi studenţii au un randament mai bun atunci când aleg să studieze în străinătate. Este un semnal clar că modelul educaţional românesc nu este potrivit societăţii noastre. 

- Profesorii acuză birocraţia, elevii se plâng de materii stufoase şi teme, iar studenţii de cursuri depăşite. Cum se poate reforma educaţia?

- Elevii au dreptate să se plângă. Pe de altă parte, rezolvarea unui număr suficient de mare de exerciţii de la anumite materii poate constitui un scop în sine, şi anume dezvoltarea capacităţii intelectuale. E necesară o privire de ansamblu, astfel încât să existe un echilibru între conţinutul materiilor, numărul de ore dedicat temelor şi timpul liber. Ceea ce, din punctul meu de vedere, este greşit în educaţia din România e faptul că se creează presiune pe toţi elevii, în timp ce acea categorie, mai restrânsă, a elevilor care doresc şi pot să facă performanţă este foarte puţin sprijinită. 

O altă "boală" a educaţiei este, într-adevăr, birocraţia, care a devenit în timp tot mai apăsătoare. Cu precădere în învăţământul preşcolar şi primar, unde, pe lângă documentele ce trebuie completate cel puţin săptămânal, este nevoie inclusiv de un aport financiar pentru pregătirea activităţilor. De la nivelul preşcolar până la învăţământul universitar, ar trebui introdusă digitalizarea, astfel încât componenta birocratică să nu mai fie o piedică a sistemului.

Pe de altă parte, este adevărat că unele cadre didactice au fost depăşite de evoluţia tehnologică a ultimelor decenii şi se prezintă la cursuri cu conţinut anacronic. În condiţiile în care studenţii pot regăsi o parte din informaţiile prezentate la curs printr-o simplă căutare pe internet, este natural să aducă astfel de acuzaţii. Soluţia este simplă şi la îndemâna majorităţii cadrelor didactice: trebuie să ne transformăm, din furnizori de informaţie, în analişti ai acesteia şi în evaluatori nu ai nivelului de cunoştinţe dobândit de studenţi, cât ai capacităţii lor de a le utiliza. Cu precădere la nivel universitar, cadrele didactice trebuie să dezvolte în rândul studenţilor capacitatea acestora de înţelegere şi aplicare practică, şi nu atât memoria. 

Şcoala online va genera carenţe

- Consideraţi că absolvenţii Universităţii din Oradea sunt suficient de bine pregătiţi pentru a fi specialiştii de care au nevoie companiile? 

- Majoritatea studenţilor orădeni îndeplinesc la un nivel peste mediu condiţiile de promovare. Singura problemă o poate constitui un anumit grad de incompatibilitate între cunoştinţele şi competenţele dobândite la anumite discipline şi ceea ce se cere pe piaţa muncii. 

- În urmă cu un an, tot într-un interviu acordat BIHOREANULUI, spuneaţi că lipsa unei reglementări legale împiedică firmele să intervină în formarea studenţilor prin organizarea unui anume curs, de exemplu. Veţi avea o iniţiativă legislativă pe această temă?

- Da, este nevoie de clarificarea şi debirocratizarea accesului specialiştilor în activităţile de predare, astfel încât marii angajatori să poată contribui la pregătirea viitorilor absolvenţi. 

- Cât de eficientă e şcoala online? Este acesta un an pierdut pentru elevi şi studenţi?

- Această perioadă dificilă pentru învăţământ va genera anumite carenţe. Dar sunt convins că cele mai multe cadre didactice pot să-şi dezvolte competenţele necesare, pentru un învăţământ online de calitate. În optica mea, componenta online va trebui să facă parte obligatoriu din noul model educaţional. Trebuie să învăţăm să profităm de tehnologie şi să o folosim în interesul educaţiei. Suntem obligaţi să ne obişnuim să utilizăm aceste platforme educaţionale, cu toate facilităţile pe care le au, pentru a maximiza rezultatul învăţării.  

"Oraşul are nevoie de o universitate puternică"

- Aţi candidat la Consiliul Local Oradea spunând că vreţi să contribuiţi la dezvoltarea parteneriatului între Primărie şi Universitate. Cum rămâne cu acest parteneriat? Concret, ce ar trebui să facă Primăria pentru Universitate?

- În primul rând, trebuie să evidenţiez că, din punct de vedere administrativ, Universitatea este subordonată Ministerului Educaţiei, ceea ce înseamnă că parteneriatul cu administraţia locală are caracteristici specifice. Primăria Municipiului Oradea şi Consiliul Judeţean Bihor pot sprijini Universitatea prin investiţii în infrastructură. Pe de altă parte, unele probleme ale universităţilor nu pot fi rezolvate decât prin intermediul Guvernului sau Parlamentului. În calitate de parlamentar, împreună cu colegii mei de echipă, vom putea sprijini proiectele de colaborare şi, în acelaşi timp, vom putea contribui la elaborarea de acte normative care să vină în sprijinul universităţilor şi al studenţilor.

- Unii ar putea spune că oraşul nu trebuie să investească în Universitate, atât timp cât majoritatea veniturilor instituţiei se cheltuie pe salarii...

- La fel ca în cazul majorităţii universităţilor de stat, ponderea mare a salariilor în bugetul Universităţii este generată de o subfinanţare. În consecinţă, orice ajutor de la administraţia locală este binevenit, cu atât mai mult cu cât dezvoltarea municipiului implică şi o dezvoltare a Universităţii. Un oraş fără o universitate puternică este mai puţin atractiv pentru investitori. 

Pentru etica şi integritatea academică

- De ce ar trebui comunitatea să investească în Universitate, câtă vreme mediul academic pare să aibă scopul conservării, refuzând să sancţioneze impostura, plagiatul sau lipsa de performanţă?

- Universitatea din Oradea a sancţionat de fiecare dată, în limitele legale, impostura academică. Din păcate, aşa cum am mai spus, autonomia universităţilor nu este generală şi uneori legislaţia emisă de Ministerul Educaţiei şi de Ministerul Muncii împiedică excluderea din sistem a celor care nu merită să facă parte din corpul academic.

- Este clar, atunci, că este nevoie de o legislaţie vehementă, care să impună integritatea profesorilor. Vă angajaţi să iniţiaţi o modificare legislativă?

- Da, în ceea ce priveşte etica şi integritatea academică, legislaţia are lacune şi trebuie completată cu prevederi clare, care să oblige la excluderea cadrelor care încalcă aceste norme. 

- După ce veţi deveni parlamentar, veţi conduce Senatul Universităţii de la distanţă sau veţi renunţa la funcţie?

- Calitatea de parlamentar implică şi prezenţa în teritoriu, aşadar nu voi fi complet rupt de universitate. Trebuie să sublinez faptul că cea mai importantă activitate a Senatului se desfăşoară în cadrul comisiilor de specialitate, iar legătura cu preşedinţii acestor comisii poate fi parţial menţinută şi de la distanţă. În condiţiile în care nu va fi afectată activitatea Senatului, voi menţine şi calitatea de preşedinte.

- Sunteţi preşedintele organizaţiei Mensa România. Ce spun colegii dvs. despre implicarea în politică?

- Prin statut, Mensa nu poate fi asociată nici politic, nici religios. Din acest motiv, am separat complet activitatea mea în cadrul organizaţiei de demersul politic, din respect faţă de membrii Mensa şi principiile de bază care guvernează funcţionarea acestei organizaţii.

Comandat de PNL Bihor, cod mandatar financiar 11200025