Au murit nuferii! Pentru prima oară, în rezervaţia de la 1 Mai n-au mai apărut nuferi

Plantă de origine subtropicală, unicat în Europa, rudă a lotusului din apele Nilului, nufărul termal apare pe oglinda apei din aprilie până la sfârşitul lui octombrie. Florile de nufăr îşi desfac în amurg numeroasele petale alb-gălbui, iar dimineaţa, între orele 10-12, când temperatura apei urcă până la 34 de grade Celsius, florile se închid în aşteptarea serii.

Cu acest mesaj, scris pe un panou de informare, este întâmpinat orice turist care intră în Rezervaţia Naturală Pârâul Peţea din Băile 1 Mai pentru a vedea gingaşele flori care, alături de apa geotermală, dau faima staţiunilor de lângă Oradea.

Dacă însă arunci o privire împrejur, te cuprinde dezolarea. Deşi trebuia să fie la jumătatea perioadei de înflorire, lotusul nu e nicăieri: nici măcar o singură frunză n-a răsărit anul acesta, iar lacul arată ca orice băltoacă!

Specialiştii spun că, dacă avem noroc, nuferii vor răsări peste o lună, când canicula va încălzi mai puternic apa din lac. Dacă nu, bihorenii din zilele noastre vor intra în istorie drept cei care au reuşit să distrugă, în doar câţiva ani, o specie care supravieţuise pe aceste meleaguri mii de ani.

Alertă naţională

Secătuirea şi răcirea lacului termal din Băile 1 Mai au fost semnalate pentru prima oară la sfârşitul anului 2011. Specialiştii Muzeului Ţării Crişurilor, custodele Rezervaţiei Naturale Peţa, au avertizat că nivelul apei a scăzut semnificativ şi că toate cele trei specii endemice ce trăiesc aici - nufărul termal, melcul de apă caldă şi roşioara lui Racoviţă - riscă să dispară definitiv. Un studiu geofizic a arătat că lacul nu mai era alimentat cu apă din izvorul subteran, ceea ce a înjumătăţit suprafaţa luciului. Implicit, şi temperatura apei s-a redus pe măsură, de la 30 la doar 10 grade Celsius.

De atunci, muzeografii au indicat şi vinovaţii: localnicii şi proprietarii de pensiuni din Băile 1 Mai şi din Felix care şi-au făcut foraje ilegale de apă geotermală. Cum nu puteau să le verifice, au alertat instituţiile competente, locale şi centrale: Prefectura, Agenţia Naţională de Resurse Minerale (care emite licenţele de exploatare a apei geotermale), Garda de Mediu, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, Ministerul Mediului şi Academia Română. Ca soluţie de avarie, tot ei au decis să alimenteze lacul artificial, de la un complex turistic din apropiere, ca pe un pacient ţinut cu perfuzii...

"Primiţi cu controlul?"

Prefectul de atunci, Gavrilă Ghilea, a înfiinţat comisii alcătuite din reprezentanţi ai instituţiilor locale alertate de Muzeu, inclusiv cercetători ai Universităţii, cu sarcina de a găsi cauzele şi propune soluţii. Câteva luni, nivelul apei din lac a rămas constant, aşa că şi comisia a intrat în "conservare", fără să facă mai nimic.

În august 2012, muzeografii au dat o nouă alarmă, deoarece izvorul îşi continua secarea. Atunci, la ordinul noului prefect Claudiu Pop, comisia - în aproape aceeaşi componenţă - însoţită de poliţişti şi jandarmi, a controlat 161 de vile şi pensiuni din Băi, pentru a identifica forajele ilegale.

Verificările s-au făcut însă heirupist, dovadă că au fost găsite doar şase foraje neautorizate. "Au fost mai degrabă nişte chestionare: s-a bătut la uşi, iar dacă proprietarul a deschis, a fost întrebat dacă are sau nu foraj. Normal că toţi au spus nu, dacă erau în ilegalitate", explică, sub anonimat, chiar unul din membrii comisiei.

Numărul mic al forajelor ilegale găsite a fost luat de bun, astfel că şeful biroului local al ANRM, Radu Miron, a declarat că secarea izvorului n-au provocat-o hoţii de apă, ci seceta din ultimii ani.

Premieră nedorită

În decembrie 2012, la un an de la prima "uscare" a izvorului, dezastrul s-a accentuat: din suprafaţa de un hectar a lacului mai rămăseseră doar 10 metri pătraţi de apă, şi acelea aproape de îngheţ, iar seminţele nuferilor au îngheţat pe fund, astfel că muzeografii se aşteptau să nu mai vadă niciodată lotuşii înflorind.

Iminenţa catastrofei a determinat Garda de Mediu la o reacţie radicală, amendând cu 50.000 de lei Muzeul, pe motiv că n-a îngrijit rezervaţia, sancţiunea fiind contestată, iar procesul se află încă pe rolul Judecătoriei Oradea. Surpriza a fost că în primăvara lui 2013, nuferii s-au încăpăţânat să renască, iar pe lac au reapărut frunze. În iulie, vizitatorii rezervaţiei au putut vedea şi florile, iar normalitatea părea revenită.

În iarnă, însă, lacul a secat din nou şi aşa a rămas. De luni bune este alimentat continuu prin furtun. De data aceasta, se pare că inevitabilul e ireversibil: deşi este deja vară, pe lac nu există nici măcar o singură frunză de nufăr, cât de mică. "Este primul an în care în această perioadă nufărul şi niciun fel de vegetaţie nu au apărut pe luciul apei", spune biologul Radu Huza (foto). Apă în lac mai există doar pentru că furtunul îl alimentează continuu, dar izvorul sublacustru a secat de tot.

La noroc

Naturalistul afirmă că în toţi aceşti ani Muzeul a trimis nenumărate adrese instituţiilor locale de mediu, dar şi ANRM, Ministerului Mediului şi Academiei Române, semnalând că lacul seacă fără încetare. "Noi am identificat problema - secarea izvorului - şi, conform contractului cu Ministerul Mediului, o sesizăm organelor abilitate să ia măsuri", explică Huza.

Cele mai recente sesizări au fost trimise chiar la finele lunii mai, când Muzeul a  propus o soluţie extremă: ANRM să renegocieze toate contractele de exploatare a apei geotermale şi să reducă debitele la toate pensiunile şi hotelurile. Deocamdată, fără niciun răspuns, cum de altfel au rămas multe şi până acum. Ultimul control în teren s-a făcut în primăvară, când comisarii Gărzii Naţionale de Mediu au verificat dacă pensiunile autorizate să exploateze apă geotermală se încadrează în consumurile contractate, dar constatările au fost monotone: fiecare a fost "în grafic" şi nicăieri nu s-a descoperit vreun furt de apă geotermală.

Cert e că, după mai bine de doi ani de la primul avertisment privind moartea lacului cu nuferi, toţi cei responsabili nu fac decât să arunce vina asupra celorlalţi. "Dacă avem noroc, înflorirea este doar întârziată", spune Huza, sperând într-o nouă minune, ce ar putea face ca lotuşii să reapară luna viitoare, când soarele va arde. Dar dacă miracolul nu se va produce, lotuşii termali vor rămâne doar o amintire...

În timp ce nufărul termal din Băile 1 Mai este pe cale de dispariţie, dacă nu deja definitiv dispărut, muzeografii au reuşit să salveze de la acelaşi deznodământ catastrofal celelalte două specii unicat de aici: melcul termal şi roşioara lui Racoviţă. În baza unui proiect finanţat cu 13.000 dolari de prinţul moştenitor din Abu Dhabi, Mohamed bin Zayed, muzeografii colaborează cu specialişti români şi unguri pentru reproducerea în captivitate a celor două specii. Astfel, specialiştii păstrează rezerve de melci şi peşti specifici Băilor 1 Mai, pentru a putea repopula, la nevoie, lacul. Seminţele de nuferi nu pot fi, însă, relocate la fel de uşor, pentru supravieţuire având nevoie de mediul lor natural.