URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 12 DECEMBRIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Au fost anunțate firmele înscrise la marile lucrări pentru fluidizarea traficului pe axa Magheru-Magazinul Crișul - Gară. Așa că, după licitații și contestații, s-ar putea ca, de pe la mijlocul anului viitor, întreaga zonă să fie răvășită, iar circulația, bulversată. 
Zic şi eu
Adrian Cris
Spre deosebire de concetățenii care dobândesc brusc experiență juridică la orice controversă pe legi (în pandemie nu au devenit mulți medici?), nu știu dacă surprinzătoarea decizie a CCR de anulare a alegerilor prezidențiale este izvorâtă numai și numai din sfânta literă a Constituției...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți de acord cu decizia Curții Constituționale de a anula alegerile prezidențiale?




De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Întrucât cea mai fierbinte temă a zilei este alegerea președintelui pentru un mandat de 5 ani, este important de știut ce poate și ce nu poate face președintele. În primul rând, președintele este cel care desemnează candidatul la funcția de prim-ministru, în urma consultărilor cu partidele politice. Odată însă ce prim-ministrul este numit, ca efect al acordării votului de investitură de către parlament, acesta devine practic „șeful” administrației din România.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
01 Ianuarie 2018, 17:10

Anul Centenarului: BNR a lansat noile bancnote şi monede, cu noua stemă a ţării

Anul Centenarului: BNR a lansat noile bancnote şi monede, cu noua stemă a ţării foto: Digi24.ro
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Banca Naţională a României a lansat în circulaţie, la 1 ianuarie, chiar la debutul anului Centenarului marii Uniri, noile bancnote şi monede, cu noua stemă a ţării, cu Acvila de aur încoronată cu Coroana de Oţel.

Potrivit Agerpres, bancnotele cu noua stemă au înscrisă pe avers data de "1 ianuarie 2018".

Toate celelalte elemente grafice ale bancnotelor şi monedelor cu noua stemă, caracteristicile acestora, precum şi elementele de siguranţă ale bancnotelor cu noua stemă, sunt aceleaşi cu cele ale bancnotelor şi monedelor aflate în circulaţie.

BNR precizează că bancnotele şi monedele cu noua stemă vor fi lansate în circulaţie în mod eşalonat, în funcţie de nevoile reale ale circulaţiei monetare şi vor circula în paralel cu cele existente în prezent în circulaţie.

Banca centrală a anunţat la 21 decembrie că va pune în circulaţie de la 1 ianuarie 2018 noile bancnote şi monede. Noua stemă a ţării a fost adoptată prin Legea nr. 146/2016, care modifică Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului.

News.ro precizrază că Stema României simbolizează statul român naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil şi se compune din două scuturi suprapuse, scutul mare şi scutul mic. În noua formă, scutul mare, de culoare albastră, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan.

În noua formă a stemei, a fost readusă Coroana de Oţel pe capul Acvilei, care a fost turnată din oţelul unui tun turcesc capturat în Războiul de independenţă (1877-1878) şi simbolizează caracterul naţional, suveranitatea şi independenţa.

Coroana de Oţel reprezintă coroana regală a României, Regele Carol I optând pentur oţel pentru a simboliza vitejia ostaşilor români. Aceasta a fost oferită regelui la Palatul Regal la data de 10 mai 1881, cu prilejul încoronării sale ca Rege şi proclamării Regatului României.

Coroana a fost purtată şi de Regele Ferdinand I la încoronarea sa de la Alba Iulia, la 15 octombrie 1922. Totodată, Regele Mihai I a purtat Coroana de Oţel când a fost uns Rege în catedrala patriarhală din Bucureşti la a doua urcare pe tron, la 6 septembrie 1940. Coroana s-a regăsit pe stema naţională în perioada 1881-1947, revenind în componenţa stemei la 11 iulie 2016.

Autorităţile publice trebuie să înlocuiască, până la 31 decembrie 2018, anul Centenarului Marii Uniri, toate stemele şi sigiliile existente cu noile modele ale acestora, mai arată sursa citată.

Până la finalul anului, pot fi utilizate în paralel cele două modele de stemă şi sigiliu ale României.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.7216 RON
  • 1 EUR = 4.9709 RON
  • 1 HUF = 0.0121 RON