Am ales de neînţeles: După scrutinul din 6 decembrie, Bihorul s-a pricopsit cu doi deputaţi penali

Desfăşurat în pandemie, scrutinul parlamentar, de al cărui rezultat depinde soarta românilor în următorii 4 ani, s-a încheiat fără să dea un câştigător net şi să clarifice problemele politice, ba dimpotrivă, creând alte complicaţii.

BIHOREANUL vă oferă o analiză a votului, cu explicaţii ale absenteismului fără precedent, şi o predicţie nu doar pentru clasa politică, ci şi pentru cei care vor fi afectaţi de comportamentul politicienilor, atât de la putere, cât şi din opoziţie. Fiindcă, din păcate, o reformă substanţială pare exclusă din start...

Sub semnul absenţei

Legislativele din 6 decembrie au produs un şoc: spre deosebire de cetăţenii altor ţări care au organizat alegeri în pandemie, la noi a votat mai puţin de unul din trei români. Mai precis, 31,84%, mult sub prezenţa de 49,02% de la europarlamentarele din 2019 şi de 39,49% la parlamentarele din 2016. Practic, românii au furnizat un paradox, fiind mai puţin interesaţi de propriul Parlament decât de cel de la Bruxelles.

În Bihor, prezenţa a fost ceva mai ridicată, de 37,32%, însă sub speranţele unor politicieni locali, ca de exemplu preşedintele PNL Bihor, Ilie Bolojan, care şi-a dorit o legitimitate sporită pentru viitorul guvern. Cine a fost avantajat? În primul rând PSD, al cărui lider local, Ioan Mang (foto), mărturisea imediat după închiderea urnelor că "la prezenţa slabă" miza pe un scor peste cel preconizat până atunci, de 25%. În al doilea rând, marea surpriză: AUR, care a apărut parcă de nicăieri şi a devenit a patra forţă în viitorul Parlament.

Clasament prefigurat

Biroul Electoral Central a consfinţit rezultatele la mijlocul săptămânii: nr. 1 este PSD (28,9% la Camera Deputaţilor şi 29,32% la Senat, în revenire faţă de mai 2019, când avea 22,5%), urmat de PNL (25,19% şi respectiv 25,58%, faţă de 27% la alegerile pentru Parlamentul European), USR-PLUS (15,37% şi 15,86%, sub cele 22,4 procente de la PE), AUR (9,8% şi 9,17%) şi UDMR (5,74% şi 5,89%, peste scorul de 5,4% de la europarlamentare). PMP (4,82% şi 4,93%) şi Pro România (4,09% şi 4,13%) au ratat intrarea în Parlament (în 2019 obţinuseră la PE 5,7% şi respectiv 6,6%).

Ordinea pe podium era ştiută din seara scrutinului, politicienii locali reacţionând ca atare la exit-poll. Mang era încrezător că partidul său va forma Guvernul, pe când Bolojan nu şi-a ascuns insatisfacţia că PNL a ratat obiectivul de 30%, în timp ce UDMR-iştii Cseke Attila şi Szabó Ődőn vorbeau despre participarea la guvernare. Doar liderul USR-PLUS, Silviu Dehelean, s-a ferit de comentarii, din cauza lecţiei de la locale, când Alianţa a eşuat usturător.

Fruntaşi cam degeaba

În Bihor, alegătorii au preferat o altă ordine decât la nivel naţional, punând PNL pe primul loc (32,5% la Deputaţi şi 33,93% la Senat), urmat de UDMR (21,14% şi 21,42%), PSD (18,72% şi 19,31%), AUR (8,48% şi 8,62%), USR-PLUS (6,98% şi 6,88%).

Sub pragul necesar accederii în Parlament s-au situat Pro România (3,83% şi 3,63%), PMP (2,49% şi 2,18%), precum şi partidele despre care oamenii nici n-au auzit în campanie: Alianţa Renaşterea Naţională, PRM (doar 0,64% şi 0,94%), Partidul Puterii Umaniste, Partidul Ecologist Român (care a preluat "dragniştii" din PSD), Noua Românie şi independentul Sebastian Duma (0,33% la Deputaţi).

2 penali din 14 aleşi

PNL Bihor (a treia filială din ţară ca performanţe) va avea doi senatori, pe Gheorghe Carp şi Adrian Hatos (acesta prin redistribure) şi trei deputaţi: Aurel Căuş, Kiss Janos şi Ioan Cupşa (Florica Cherecheş ratând realegerea). UDMR va defila tot cu senatorul Cseke Attila şi deputaţii Szabó Ődőn şi Biro Rozalia), PSD cu senatorul Florin Bodog şi deputaţii Ioan Mang şi Steluţa Cătăniciu (importată din Cluj), AUR va avea un deputat "penal", pe Mihai Lasca (foto), condamnat în primă instanţă la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru acte de violenţă şi judecat pentru constituirea unui grup organizat, în timp ce USR-PLUS se va mulţumi cu deputatul Silviu Dehelean.

Bihorul va avea şi un al 14-lea parlamentar, tot penal: Adrian Merka (Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România), reabilitat după ce în 2015, când era la al doilea mandat, Înalta Curte îl condamnase la 1 an şi 6 luni cu suspendare pentru conflict de interese (şi-a angajat părinţii la cabinetul parlamentar) şi 3 ani interdicţie la ocuparea unor funcţii publice.  

În ce priveşte marii perdanţi, extravagantul Viorel Cataramă n-a "sărit" de scorul naţional al Pro România, în ciuda investiţiilor în campanie, pentru că a alergat pe acelaşi culoar cu AUR, fără a avea imaginea "imaculată" a reprezentanţilor acestui partid. Fosta PNL-istă Lucia Varga s-a situat şi ea sub procentajul general al PMP, partid care a rămas cu un "băsism" nefolositor.

Amalgam de cauze

Rezultatele fac ca PSD să nu aibă cu cine forma Guvernul, obiectiv tangibil doar pentru partidele de dreapta şi nu uşor, iar cauzele sunt numeroase. PNL s-a erodat după un an de guvernare minoritară în pandemie şi cu dificultăţi economice, cu un Parlament ostil, fiind criticat şi de PSD, şi de USR-PLUS. Liberalii şi-au dat singuri autogoluri, luând decizii nepopulare şi imposibil de explicat (de pildă închiderea pieţelor) şi gafând des (cu numiri controversate şi o susţinere grosolană din partea preşedintelui Klaus Iohannis).

PSD a îndepărtat locotenenţii lui Liviu Dragnea şi şi-a dozat campania aşa încât să nu enerveze populaţia, ţinându-şi în case adversarii, dar nu i-a fost suficient. UDMR a fluturat din nou pericolul ca maghiarimea să sufere prin lipsa din Parlament şi a reuşit s-o scoată la urne.

USR-PLUS a plătit preţul luptelor interne şi al unei strategii depăşite, cu aceleaşi sloganuri din vremea când PSD era inamicul public nr. 1, fără a aborda serios temele de interes pentru cetăţeni, economice şi sociale.

Vedeta a fost AUR, "elefantul din încăpere" pe care competitorii şi observatorii l-au ignorat, pariind pe publicul conspiraţionist, frustrat de sărăcie, tarat de lipsa educaţiei şi naţionalist, lipindu-se de subiectele cele mai scandaloase: "jos botniţa!", românismul, ortodoxismul şi mesianismul liderului George Simion, un Vadim de tip nou, tânăr şi energic.

Nu mai puţin importantă în interpretarea rezultatelor, spun sociologii, este obişnuita indiferenţă a românilor faţă de alegerile parlamentare, alţii interpretând absenteismul ca o sancţionare a întregii clase politice.

Curentul Bolojan

Primul şef de partid care a decontat a fost liberalul Ludovic Orban, care a renunţat luni la conducerea Guvernului, la finele săptămânii urmându-l şi preşedintele PMP Eugen Tomac.

Imediat ce Orban a părăsit Palatul Victoria, presa l-a prezentat între posibilii succesori şi pe bihoreanul Ilie Bolojan, care însă a lămurit vineri că nici măcar "nu s-a pus problema", vrând să-şi respecte "agenda cu care m-am angajat în faţa bihorenilor că vom defila în următorii 4 ani la Consiliul Judeţean".

BIHOREANUL a aflat că Orban l-ar fi sprijinit, pentru că Bolojan urma să se concentreze asupra guvernării, fără să-i ameninţe supremaţia în partid, dar nu l-a dorit preşedintele Iohannis. Motivul? În principal imposibilitatea de a-l controla şi de a-i impune decizii.

Patru "miniştri" din Bihor

Prezentat şi el ca posibil premier, dar cam forţat, un alt orădean sprijinit de PNL, Marcel Boloş, are şanse să rămână în viitorul Guvern, la Ministerul Fondurilor Europene. Un altul, stabilit la Bucureşti, USR-istul Cristian Seidler, e cotat ca posibil ministru al Muncii, în timp ce UDMR-iştii Cseke Attila şi Szabó Ődőn (foto) ar fi variante la Sănătate, respectiv la Tineret şi Sport.

Szabó face parte din echipa de negociere a partidului şi va încerca să tragă spuza pe turta sa şi în judeţ, surse politice aşteptând să pună între condiţiile de intrare a UDMR la guvernare inclusiv obţinerea din partea PNL a unei poziţii de viceprimar în Oradea şi a uneia de vicepreşedinte al CJ Bihor.

USR-PLUS ar ţinti funcţia de prefect, cu argumentul că nu au niciun primar şi, prin urmare, ar ţine balanţa între cei ai PNL, UDMR şi PSD, ceea ce, evident, liberalii nu ar accepta, cum nu vor nici să cedeze poziţii deja decise la alegerile locale, ci doar din instituţiile guvernamentale deconcentrate din judeţ.

Indiferent cum se vor încheia negocierile, cert e că în loc să aibă un Guvern puternic, românii vor avea, metaforic vorbind, trei, pentru că PNL, USR-PLUS şi UDMR au interese diferite greu de armonizat. Cât despre reformă, speranţele sunt reduse: nici revizuirea Constituţiei, nici reorganizarea administrativ-teritorială şi nici multe altele nu sunt posibile cu o majoritate fragilă care se poate destrăma la orice ceartă mai zdravănă. Poate doar frâiele economiei vor fi ţinute mai ferm...

ALEGERI ÎN BIHOR
Cât şi cum au votat bihorenii

Cele mai mari prezenţe la vot au fost înregistrate în Bihor în zonele cu primari UDMR (Viişoara - 63,07%, Sălacea - 56,07%, Lugaşu de Jos - 52,3%), urmate de fiefuri PSD (Sâmbăta - 60,93%, Tărcaia - 57,02%, Nucet - 55,85%), dar vârful l-a atins o comună cu edil PNL (Rieni - 66,48%).

PNL a obţinut cele mai bune rezultate tot în Rieni (68,01%), Lazuri de Beiuş (61,72%), Cociuba Mare (60,68%), Vârciorog (59,12%) şi Abram (58,94%), toate cu primari liberali. În comunele unde au racolat edili de la PSD, Nojorid şi Lăzăreni, PNL a obţinut 45,49% şi respectiv 43,4%, peste adversarii social-democraţi (care au luat 17,09% şi respectiv 24,98%).

UDMR a performat în zona de nord, cu populaţie preponderent maghiară: Buduslău (92,58%), Sălacea (90,52%), Şimian (82,54%), Valea lui Mihai (81,14%) şi Viişoara (80,98%), iar PSD tot unde are primari, la Remetea (52,66%), Nucet (49,74%), Gepiu (49,06%). La Sânmartin, cu edil pesedist, a câştigat PNL, cu 36,82% (faţă de 33,12% PSD).

USR-PLUS s-a remarcat în trei comune din Zona Metropolitană Oradea: Sântandrei (15,07%), Nojorid (11,48%) şi Sânmartin (9,41%), precum şi la Beiuş (10,22%), iar AUR în Auşeu (18,39%), Lăzăreni (18,25%), Suplacu de Barcău (17,1%) şi Boianu Mare (17,09%), în nordul judeţului înregistrând scoruri sub 1%.

Votul în principalele oraşe

Oradea: PNL - 40,04%, UDMR - 17,10%, PSD - 15,68%, USR-PLUS - 11,57%, AUR - 6,4%

Beiuş: PNL - 39,99%, PSD - 23,18%, USR-PLUS - 10,22%, AUR - 9,12%, UDMR - 5,47%

Marghita: UDMR - 43,49%, PNL - 22,25%, PSD - 12,44%, AUR - 9,28%, USR-PLUS - 5,92%

Salonta: UDMR - 51,48%, PNL - 15,97%, PSD - 12,21%, AUR - 9,92%, USR-PLUS - 5,34%

Aleşd: PNL - 42,62%, PSD - 14,82%, UDMR - 12,43%, AUR - 11,11%, USR-PLUS - 6,87%