URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 16 IANUARIE 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Recent, PSD-iştii bihoreni au repus pe tapet, şi bine au făcut, situaţia corecţiilor financiare aplicate de autoritatea de management din Ministerul Dezvoltării pentru două proiecte ale Oradiei pe fonduri europene. Numai pentru noua linie de tramvai riscăm să dăm din buzunarul nostru 58,7 milioane lei. Lecţia e cam scumpă, chit că aşa avem ocazia să simţim pe propria piele ce ar fi însemnat ca toate investiţiile să le fi plătit din bugetul local.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Pentru cei care sperau asta, o veste tristă: PSD-ul nu este un partid pe cale de dispariţie. Dimpotrivă, e asemenea lui Iliescu, un bătrân care se încăpăţânează să rămână verde (a se citi roşu). Are electoratul său solid, format din nostalgicii, socialiştii, comuniştii şi stângiştii de stil nou, din pomanagiii şi dependenţii de ajutoarele sociale, din sudiştii şi tuciuriii patriei, uşor de cumpărat cu mărunţiş, din bugetari şi lefegii plantaţi şi lăsaţi să sporească şi să rodească prin pleiada de instituţii publice susţinute din greu de pălmaşii şi "liberalii" naţiei...
Zic şi eu
Adrian Cris
Avem în faţă 4 ani pe care analiştii îi numesc „de pace”, prezumând că noii aleşi vor lucra decent, nu cu gândul la următoarea campanie. Din păcate pentru visata pace, realitatea nu prea justifică, totuşi, optimismul. Ca dovadă, negocierile, formarea şi primii paşi ai noii şi heteroclitei coaliţii PNL, USR-PLUS, UDMR, partide care până mai ieri se detestau plenar: liberalii erau Ciuma Galbenă pentru pluserişti, aceştia sexo-marxişti pentru penelişti, singurul lucru ce-i unea şi pe unii, şi pe ceilalţi fiind certitudinea că udemeriştii sunt magyar PeSzeDe.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Avem un nume nou de stradă în Oradea - strada Sucevei a devenit Strada Evreilor Deportați. Nu e o denumire prea fericită, însă nici una care să poată fi combătută cu prea multă tărie, fiindcă, la aproape 80 de ani de la acele evenimente oribile, sentimentul generalizat de vină încă există... Dar, rememorând la nesfârșit oribilitățile trecutului, ne facem oare un viitor mai frumos? Putem spera că viața copiilor noștri va fi mai liniștită și lipsită de pericole dacă le picurăm întruna în creiere amintiri despre felurile îngrozitoare în care au murit părinții și bunicii lor?
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre noul vaccin anti-Covid și despre campania de vaccinare gratuită declanșată de autorități?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Potrivit Codului administrativ, ministerele se aprobă de către Parlament, prin acordarea votului de încredere asupra Programului de guvernare şi a întregii liste a Guvernului, în procedura de învestitură. Ministerele se organizează şi funcţionează numai în subordinea Guvernului, potrivit prevederilor Constituţiei și codului administrativ.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Sub denumirea de hepatită cronică sunt cuprinse o serie de afecţiuni ale ficatului cu cauze şi grade de severitate diferite, care au ca punct comun faptul că procesul inflamator şi necrotic durează cel puţin 6 luni. Formele uşoare nu progresează sau pot progresa lent, iar formele severe sunt asociate cu cicatrizări ale ţesutului hepatic, cu formarea altui tip de structură a acestuia care pot evolua spre ciroză hepatică.
14 Decembrie 2020, 10:12

Am ales de neînţeles: După scrutinul din 6 decembrie, Bihorul s-a pricopsit cu doi deputaţi penali

Am ales de neînţeles: După scrutinul din 6 decembrie, Bihorul s-a pricopsit cu doi deputaţi penali "PATRIOTUL". Patron al unei firme de pază şi protecţie, orădeanul Mihai Lasca, proaspăt ales deputat AUR, s-a remarcat nu doar astă-toamnă, când a protestat cu tricolorul la bicepşi împotriva măştilor de protecţie acuzând că "botniţe" poartă numai "medicii, câinii şi slugile", ci şi prin isprăvile judiciare neortodoxe, fiind condamnat pentru bătăi şi judecat pentru aderare la un grup infracţional. Oare ce legi ar face unul ca el? (foto: Facebook / Mihai Lasca)
Am ales de neînţeles: După scrutinul din 6 decembrie, Bihorul s-a pricopsit cu doi deputaţi penali PREMIERUL CARE N-A FOST. Văzut după demisia lui Ludovic Orban ca posibil prim-ministru, Ilie Bolojan nici măcar n-a mers săptămâna trecută la Bucureşti ca să-şi susţină cauza, în zilele în care s-a jucat şefia viitorului Guvern rămânând acasă pentru a căuta soluţii la problemele Consiliului Judeţean. Deşi o grupare din PNL l-a promovat, nu şi-a dorit funcţia, iar preşedintele Klaus Iohannis nici nu l-a vrut, ştiind că e greu de controlat (foto: Silviu Filip)

Desfăşurat în pandemie, scrutinul parlamentar, de al cărui rezultat depinde soarta românilor în următorii 4 ani, s-a încheiat fără să dea un câştigător net şi să clarifice problemele politice, ba dimpotrivă, creând alte complicaţii.

BIHOREANUL vă oferă o analiză a votului, cu explicaţii ale absenteismului fără precedent, şi o predicţie nu doar pentru clasa politică, ci şi pentru cei care vor fi afectaţi de comportamentul politicienilor, atât de la putere, cât şi din opoziţie. Fiindcă, din păcate, o reformă substanţială pare exclusă din start...

Sub semnul absenţei

Legislativele din 6 decembrie au produs un şoc: spre deosebire de cetăţenii altor ţări care au organizat alegeri în pandemie, la noi a votat mai puţin de unul din trei români. Mai precis, 31,84%, mult sub prezenţa de 49,02% de la europarlamentarele din 2019 şi de 39,49% la parlamentarele din 2016. Practic, românii au furnizat un paradox, fiind mai puţin interesaţi de propriul Parlament decât de cel de la Bruxelles.

Ioan Mang, președintele PSD BihorÎn Bihor, prezenţa a fost ceva mai ridicată, de 37,32%, însă sub speranţele unor politicieni locali, ca de exemplu preşedintele PNL Bihor, Ilie Bolojan, care şi-a dorit o legitimitate sporită pentru viitorul guvern. Cine a fost avantajat? În primul rând PSD, al cărui lider local, Ioan Mang (foto), mărturisea imediat după închiderea urnelor că "la prezenţa slabă" miza pe un scor peste cel preconizat până atunci, de 25%. În al doilea rând, marea surpriză: AUR, care a apărut parcă de nicăieri şi a devenit a patra forţă în viitorul Parlament.

Clasament prefigurat

Biroul Electoral Central a consfinţit rezultatele la mijlocul săptămânii: nr. 1 este PSD (28,9% la Camera Deputaţilor şi 29,32% la Senat, în revenire faţă de mai 2019, când avea 22,5%), urmat de PNL (25,19% şi respectiv 25,58%, faţă de 27% la alegerile pentru Parlamentul European), USR-PLUS (15,37% şi 15,86%, sub cele 22,4 procente de la PE), AUR (9,8% şi 9,17%) şi UDMR (5,74% şi 5,89%, peste scorul de 5,4% de la europarlamentare). PMP (4,82% şi 4,93%) şi Pro România (4,09% şi 4,13%) au ratat intrarea în Parlament (în 2019 obţinuseră la PE 5,7% şi respectiv 6,6%).

Ordinea pe podium era ştiută din seara scrutinului, politicienii locali reacţionând ca atare la exit-poll. Mang era încrezător că partidul său va forma Guvernul, pe când Bolojan nu şi-a ascuns insatisfacţia că PNL a ratat obiectivul de 30%, în timp ce UDMR-iştii Cseke Attila şi Szabó Ődőn vorbeau despre participarea la guvernare. Doar liderul USR-PLUS, Silviu Dehelean, s-a ferit de comentarii, din cauza lecţiei de la locale, când Alianţa a eşuat usturător.

Fruntaşi cam degeaba

În Bihor, alegătorii au preferat o altă ordine decât la nivel naţional, punând PNL pe primul loc (32,5% la Deputaţi şi 33,93% la Senat), urmat de UDMR (21,14% şi 21,42%), PSD (18,72% şi 19,31%), AUR (8,48% şi 8,62%), USR-PLUS (6,98% şi 6,88%).

Sub pragul necesar accederii în Parlament s-au situat Pro România (3,83% şi 3,63%), PMP (2,49% şi 2,18%), precum şi partidele despre care oamenii nici n-au auzit în campanie: Alianţa Renaşterea Naţională, PRM (doar 0,64% şi 0,94%), Partidul Puterii Umaniste, Partidul Ecologist Român (care a preluat "dragniştii" din PSD), Noua Românie şi independentul Sebastian Duma (0,33% la Deputaţi).

2 penali din 14 aleşi

Mihai Lasca, președintele AUR Bihor, candidat Camera DeputațilorPNL Bihor (a treia filială din ţară ca performanţe) va avea doi senatori, pe Gheorghe Carp şi Adrian Hatos (acesta prin redistribure) şi trei deputaţi: Aurel Căuş, Kiss Janos şi Ioan Cupşa (Florica Cherecheş ratând realegerea). UDMR va defila tot cu senatorul Cseke Attila şi deputaţii Szabó Ődőn şi Biro Rozalia), PSD cu senatorul Florin Bodog şi deputaţii Ioan Mang şi Steluţa Cătăniciu (importată din Cluj), AUR va avea un deputat "penal", pe Mihai Lasca (foto), condamnat în primă instanţă la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru acte de violenţă şi judecat pentru constituirea unui grup organizat, în timp ce USR-PLUS se va mulţumi cu deputatul Silviu Dehelean.

Bihorul va avea şi un al 14-lea parlamentar, tot penal: Adrian Merka (Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România), reabilitat după ce în 2015, când era la al doilea mandat, Înalta Curte îl condamnase la 1 an şi 6 luni cu suspendare pentru conflict de interese (şi-a angajat părinţii la cabinetul parlamentar) şi 3 ani interdicţie la ocuparea unor funcţii publice.  

În ce priveşte marii perdanţi, extravagantul Viorel Cataramă n-a "sărit" de scorul naţional al Pro România, în ciuda investiţiilor în campanie, pentru că a alergat pe acelaşi culoar cu AUR, fără a avea imaginea "imaculată" a reprezentanţilor acestui partid. Fosta PNL-istă Lucia Varga s-a situat şi ea sub procentajul general al PMP, partid care a rămas cu un "băsism" nefolositor.

Amalgam de cauze

Rezultatele fac ca PSD să nu aibă cu cine forma Guvernul, obiectiv tangibil doar pentru partidele de dreapta şi nu uşor, iar cauzele sunt numeroase. PNL s-a erodat după un an de guvernare minoritară în pandemie şi cu dificultăţi economice, cu un Parlament ostil, fiind criticat şi de PSD, şi de USR-PLUS. Liberalii şi-au dat singuri autogoluri, luând decizii nepopulare şi imposibil de explicat (de pildă închiderea pieţelor) şi gafând des (cu numiri controversate şi o susţinere grosolană din partea preşedintelui Klaus Iohannis).

PSD a îndepărtat locotenenţii lui Liviu Dragnea şi şi-a dozat campania aşa încât să nu enerveze populaţia, ţinându-şi în case adversarii, dar nu i-a fost suficient. UDMR a fluturat din nou pericolul ca maghiarimea să sufere prin lipsa din Parlament şi a reuşit s-o scoată la urne.

USR-PLUS a plătit preţul luptelor interne şi al unei strategii depăşite, cu aceleaşi sloganuri din vremea când PSD era inamicul public nr. 1, fără a aborda serios temele de interes pentru cetăţeni, economice şi sociale.

Vedeta a fost AUR, "elefantul din încăpere" pe care competitorii şi observatorii l-au ignorat, pariind pe publicul conspiraţionist, frustrat de sărăcie, tarat de lipsa educaţiei şi naţionalist, lipindu-se de subiectele cele mai scandaloase: "jos botniţa!", românismul, ortodoxismul şi mesianismul liderului George Simion, un Vadim de tip nou, tânăr şi energic.

Nu mai puţin importantă în interpretarea rezultatelor, spun sociologii, este obişnuita indiferenţă a românilor faţă de alegerile parlamentare, alţii interpretând absenteismul ca o sancţionare a întregii clase politice.

Curentul Bolojan

Primul şef de partid care a decontat a fost liberalul Ludovic Orban, care a renunţat luni la conducerea Guvernului, la finele săptămânii urmându-l şi preşedintele PMP Eugen Tomac.

Imediat ce Orban a părăsit Palatul Victoria, presa l-a prezentat între posibilii succesori şi pe bihoreanul Ilie Bolojan, care însă a lămurit vineri că nici măcar "nu s-a pus problema", vrând să-şi respecte "agenda cu care m-am angajat în faţa bihorenilor că vom defila în următorii 4 ani la Consiliul Judeţean".

BIHOREANUL a aflat că Orban l-ar fi sprijinit, pentru că Bolojan urma să se concentreze asupra guvernării, fără să-i ameninţe supremaţia în partid, dar nu l-a dorit preşedintele Iohannis. Motivul? În principal imposibilitatea de a-l controla şi de a-i impune decizii.

Patru "miniştri" din Bihor

Szabo Odon, președinte executiv UDMR Bihor, deputatPrezentat şi el ca posibil premier, dar cam forţat, un alt orădean sprijinit de PNL, Marcel Boloş, are şanse să rămână în viitorul Guvern, la Ministerul Fondurilor Europene. Un altul, stabilit la Bucureşti, USR-istul Cristian Seidler, e cotat ca posibil ministru al Muncii, în timp ce UDMR-iştii Cseke Attila şi Szabó Ődőn (foto) ar fi variante la Sănătate, respectiv la Tineret şi Sport.

Szabó face parte din echipa de negociere a partidului şi va încerca să tragă spuza pe turta sa şi în judeţ, surse politice aşteptând să pună între condiţiile de intrare a UDMR la guvernare inclusiv obţinerea din partea PNL a unei poziţii de viceprimar în Oradea şi a uneia de vicepreşedinte al CJ Bihor.

USR-PLUS ar ţinti funcţia de prefect, cu argumentul că nu au niciun primar şi, prin urmare, ar ţine balanţa între cei ai PNL, UDMR şi PSD, ceea ce, evident, liberalii nu ar accepta, cum nu vor nici să cedeze poziţii deja decise la alegerile locale, ci doar din instituţiile guvernamentale deconcentrate din judeţ.

Indiferent cum se vor încheia negocierile, cert e că în loc să aibă un Guvern puternic, românii vor avea, metaforic vorbind, trei, pentru că PNL, USR-PLUS şi UDMR au interese diferite greu de armonizat. Cât despre reformă, speranţele sunt reduse: nici revizuirea Constituţiei, nici reorganizarea administrativ-teritorială şi nici multe altele nu sunt posibile cu o majoritate fragilă care se poate destrăma la orice ceartă mai zdravănă. Poate doar frâiele economiei vor fi ţinute mai ferm...


ALEGERI ÎN BIHOR
Cât şi cum au votat bihorenii

Cele mai mari prezenţe la vot au fost înregistrate în Bihor în zonele cu primari UDMR (Viişoara - 63,07%, Sălacea - 56,07%, Lugaşu de Jos - 52,3%), urmate de fiefuri PSD (Sâmbăta - 60,93%, Tărcaia - 57,02%, Nucet - 55,85%), dar vârful l-a atins o comună cu edil PNL (Rieni - 66,48%).

PNL a obţinut cele mai bune rezultate tot în Rieni (68,01%), Lazuri de Beiuş (61,72%), Cociuba Mare (60,68%), Vârciorog (59,12%) şi Abram (58,94%), toate cu primari liberali. În comunele unde au racolat edili de la PSD, Nojorid şi Lăzăreni, PNL a obţinut 45,49% şi respectiv 43,4%, peste adversarii social-democraţi (care au luat 17,09% şi respectiv 24,98%).

UDMR a performat în zona de nord, cu populaţie preponderent maghiară: Buduslău (92,58%), Sălacea (90,52%), Şimian (82,54%), Valea lui Mihai (81,14%) şi Viişoara (80,98%), iar PSD tot unde are primari, la Remetea (52,66%), Nucet (49,74%), Gepiu (49,06%). La Sânmartin, cu edil pesedist, a câştigat PNL, cu 36,82% (faţă de 33,12% PSD).

USR-PLUS s-a remarcat în trei comune din Zona Metropolitană Oradea: Sântandrei (15,07%), Nojorid (11,48%) şi Sânmartin (9,41%), precum şi la Beiuş (10,22%), iar AUR în Auşeu (18,39%), Lăzăreni (18,25%), Suplacu de Barcău (17,1%) şi Boianu Mare (17,09%), în nordul judeţului înregistrând scoruri sub 1%.

Votul în principalele oraşe

Oradea: PNL - 40,04%, UDMR - 17,10%, PSD - 15,68%, USR-PLUS - 11,57%, AUR - 6,4%

Beiuş: PNL - 39,99%, PSD - 23,18%, USR-PLUS - 10,22%, AUR - 9,12%, UDMR - 5,47%

Marghita: UDMR - 43,49%, PNL - 22,25%, PSD - 12,44%, AUR - 9,28%, USR-PLUS - 5,92%

Salonta: UDMR - 51,48%, PNL - 15,97%, PSD - 12,21%, AUR - 9,92%, USR-PLUS - 5,34%

Aleşd: PNL - 42,62%, PSD - 14,82%, UDMR - 12,43%, AUR - 11,11%, USR-PLUS - 6,87%

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
5 Comentarii
@CrisDumi
Pai daca-s penali, cum sa-i numeasca? PENÁL, -Ă, penali, -e, adj. (arg.) 1. (uneori substantivizat) Urmărit penal sau cu antecedente penale. 2. De joasă speță. 3. (impropriu) Penibil.
Postat 18 Decembrie 2020, 11:20 de unul
daca liberalii devin prea de centru
...si accepta impozit progresiv si alte prostii de la Salvatori, PMP ramane adevaratul partid de dreapta din Romania.
Postat 14 Decembrie 2020, 15:53 de unu
Penali ?!? Există în DEX așa ceva, sau Bihoreanul merge pe "mâna" descreieraților de la USR ?!?
I-aș recomanda "reabilitatului" Merka, care s-a aflat exact în aceeași situație precum parlamentarii maghiari "iertați" de instanțe, să dea publicația în judecată ... pentru că, după noua procedură legislativă în materie, precis poate scoate venitul de deputat pe un an de la semnatarul acestui articol !?!
Postat 14 Decembrie 2020, 13:46 de CrisDumi
Somjul ratiunii naste monstri
Cu o clasa politica flegmatica, autosuficienta si aroganta, e un pas mic pana la extremism. Vezi doar hotia pesedeului sau ipocrizia peneleului. Cei care va votau incep sa va ocoleasca iar cei care nu v-au votat, sumpatizeaza cu partide extremiste. Sa va vad cand incepeti sa pierdeti si mai mult teren!
Postat 14 Decembrie 2020, 13:32 de oradeanbihor
greu va fi
Atata vreme cat partidele mari (psd si pnl) nu inteleg sa isi schimbe comportamentul, nu vom reusi sa avansam pe termen lung. Nici unii nu au castigat clar dar nu vor sa cedeze nimic din beneficiile puterii totale, gen pcr. Pnl a fost singur la guvernare in acest an si vrea sa pastreze aceleasi privilegii, functii si pozitii? Cum naiba din moment ce nu are decat 25% din cele 47% obtinute impreuna cu usr si udmr?! Nu e normal sa imparta totul proportional? Cum merge aia ca eu vreau asta si asta si restul luati si voi de-aici? pnl=psd=pcr
Postat 14 Decembrie 2020, 11:49 de oradea_mea_si_a_ta
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0058 RON
  • 1 EUR = 4.8728 RON
  • 1 HUF = 0.0135 RON