URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 29 MAI 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Când văd cum mulţi dintre compatrioţii noştri pun botul la toate prostiile despre conspiraţii, am bănuiala că anumite televiziuni urmăresc cu orice preţ tâmpirea privitorilor. Nici nu trebuie să se străduiască prea tare pentru a-i băga pe bieţii oameni în ceaţă.
Zic şi eu
Adrian Cris
Protagonistul rândurilor ce urmează este, formal, purtător de cuvânt al Consiliului Judeţean Bihor, în fapt al preşedintelui Pásztor Sándor, şi se numeşte Simon Adrian. Înainte de 2016 a fost şef al clubului Pro Democraţia Oradea, calitate din care, ani în şir, n-a găsit nicio neregulă în campaniile electorale ale UDMR Bihor, dar şi "ideolog" al aşa-zisei Coaliţii pentru Rogerius.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Dacă am fi făcut orele de română prin internet, cel mai probabil că profesoara nu și-ar mai fi amintit de un elev obscur din a VI-a C. Aș fi rămas doar o adunătură de pixeli, un cadru minuscul în colțul din dreapta jos al ecranului, o fărâmă digitală pe care o uiți imediat ce închizi calculatorul sau tableta.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce anume v-a marcat cel mai mult în ultimele două luni ale stării de urgență?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Nu trebuie să poarte mască persoana care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută, etc). Dincolo de faptul că nu se prevede ce înseamnă umiditate crescută sau temperatură ridicată, agentul trebuie să constate contravenția cu termometrul și barometrul? Mai mult, cum îl constată Agentul 007 pe „etc.”?!
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Majoritatea calculilor renali (aşa-zisele "pietre" ale rinichilor) sunt formate din săruri de calciu, magneziu, acid uric şi cistină. Calculii cu oxalat de calciu şi fosfat de calciu reprezintă împreună 75-85% din total. Litiaza calcică este mai frecventă la bărbaţi, în jurul vârstei de 30 de ani; de obicei, la cei cu un singur calcul vor exista în timp şi alţii, rata medie a apariţiei unei noi formaţiuni fiind de 2-3 ani; litiaza calcică este frecvent familială.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
03 Martie 2020, 07:57

Adio, Cefa! Parcul Natural este la un pas de dispariţie din cauza închiderii fermei piscicole şi a dezinteresului autorităţilor (FOTO)

Adio, Cefa! Parcul Natural este la un pas de dispariţie din cauza închiderii fermei piscicole şi a dezinteresului autorităţilor (FOTO) DIN PEȘTI, PĂSĂRI ȘI NOROI... Înfiinţată în 1905, pescăria de la Cefa se întindea pe 746 hectare, din care 647 hectare de luciu de apă, şi punea pe piaţă anual până la 1.000 tone de crap. Patronul Nicolae Nistor (foto) a tras însă ”obloanele”, heleşteiele odinioară pline cu apă, pești și păsări ajungând azi nişte simple mlaştini
Adio, Cefa! Parcul Natural este la un pas de dispariţie din cauza închiderii fermei piscicole şi a dezinteresului autorităţilor (FOTO) A FOST ODATĂ... Timp de peste o sută de ani, în lacurile de la Cefa a abundat peştele (stânga), aici fiind capturate chiar şi exemplare uriaşe, la care mulţi pescari doar visează. Fostele heleşteie sunt acum secate şi vor deveni culturi de porumb (dreapta)
Adio, Cefa! Parcul Natural este la un pas de dispariţie din cauza închiderii fermei piscicole şi a dezinteresului autorităţilor (FOTO) BANII VORBESC. Pe motiv că s-a săturat să vadă cum cormoranii îi mănâncă peştii, patronul Pro Acva, Nicolae Nistor, s-a reprofilat. Pe malurile fostelor heleşteie creşte acum 300 de vaci Angus, pe care are de gând să le vândă abatoarelor. De asemenea, într-un fost lac are vreo 20 de porci din rasa Mangaliţă, despre care pretinde că îi creşte exclusiv pentru consumul propriu
Adio, Cefa! Parcul Natural este la un pas de dispariţie din cauza închiderii fermei piscicole şi a dezinteresului autorităţilor (FOTO) SE VEDE DIN SATELIT! Dispariţia lacurilor de la Cefa se vede şi din spaţiu. Imagini surprinse de sateliţii Google Earth arată că în 2004 heleşteiele erau pline cu apă (stânga), iar acum sunt doar nişte mlaştini (dreapta)
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Parcul Natural Cefa - Delta Bihorului, cum e supranumită zona - riscă să devină o amintire. Miile de păsări care obişnuiau să cuibărească în jurul satului nu vor mai veni aici, pentru că principala lor "atracţie", ferma piscicolă Pro Acva, şi-a oprit activitatea.

Acuzând Statul Român că nu-l despăgubeşte pentru peştii mâncaţi de cormorani, dar şi că, spre deosebire de agricultură, acvacultura nu primeşte niciun fel de subvenţii, patronul fermei, Nicolae Nistor, este decis să renunţe la creşterea crapilor. A cumpărat deja o turmă de vite Angus, iar majoritatea heleşteielor le va transforma în culturi de porumb. 

Închis, reveniţi! 

Puţini bihoreni ştiu că în judeţul lor există nu doar una dintre cele mai vechi ferme piscicole din ţară, dar şi cea mai mare. Înfiinţată în 1905, pescăria de la Cefa se întinde pe o suprafaţă totală de 746 hectare, din care 647 luciu de apă, şi, cu tot cu heleşteiele de la Homorog (comuna Mădăras) şi cu cele din Tămaşda (Avram Iancu), firma Pro Acva, care le administrează pe toate, punea pe piaţă anual între 800 şi 1.000 tone de crap. "De peste 10 ani suntem cel mai mare producător de peşte din România", spune Nicolae Nistor (foto), proprietarul şi administratorul firmei Pro Acva.

În luna ianuarie a acestui an, însă, societatea a notificat Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor şi Garda de Mediu Bihor că a suspendat activitatea piscicolă pe o perioadă nedeterminată. Vestea n-a fost tocmai o surpriză, deoarece Nistor ameninţa de vreo doi ani că va închide ferma. "Să stau să mă uit cum îmi mănâncă cormoranii peştii?! De ani de zile le spun autorităţilor că nu mai pot suporta pagubele". Aşa că a golit aproape toate heleşteiele...

Cormoranii-s de vină!

Ferma piscicolă a intrat în declin în urmă cu un deceniu, după ce în zonă s-au înmulţit cormoranii, păsări acvatice de talie mijlocie, dar mari amatoare de peşte. "Zilnic la noi ajungeau cam 3.000 de exemplare de cormorani, care numai la Cefa mănâncau o tonă de peşte pe zi. În toate heleşteiele, îmi produceau o pagubă anuală de peste 500.000 de euro", zice Nistor.

Fermierul n-a putut alunga sau vâna cormoranii, pentru că păsările sunt protejate de legislaţia europeană. De altfel, tocmai pentru ocrotirea acestor zburătoare, dar şi a altor specii, precum stârcul cenuşiu şi egreta albă, în 2010 a fost înfiinţat Parcul Natural Cefa, o arie protejată care include ferma şi pădurea Rădvani, vecină cu heleşteiele. "Eu am înţeles că zona trebuie protejată, dar nu înţeleg de ce noi, care desfăşurăm o activitate aici dinainte să fie arie protejată, nu suntem sprijiniţi. Toată lumea iubeşte natura, dar nimeni nu face nimic!", acuză Nistor.

Nemulţumirea sa e cu atât mai mare cu cât OUG 57/2007, privind regimul ariilor protejate, prevede că proprietarii de terenuri private din ariile naturale trebuie să primească compensaţii pentru respectarea prevederilor restrictive. Însă ferma n-a fost niciodată despăgubită pentru peştii mâncaţi de cormorani, deoarece metoda de calculare a acestor compensaţii trebuia stabilită printr-o Hotărâre de Guvern care n-a mai fost dată niciodată!

După cum se ştie, problema pagubelor produse de cormorani a fost intens dezbătută anul trecut, când ministrul Agriculturii, Petre Daea, a cerut Comisiei Europene permisiunea pentru vânarea lor, deoarece mănâncă mai mulţi peşti decât oamenii. O solicitare rămasă, deocamdată, fără ecou... 

Fără sprijin

Nicolae Nistor se plânge că statul român nu dă doi bani pe acvacultori. Spre deosebire de agricultură, sector în care fermierii primesc bani pentru motorină, dar şi pentru cerealele cultivate ori animalele crescute, în piscicultură nu se acordă niciun fel de subvenţie, iar apa, care odinioară era gratuită, din 2009 se plăteşte. 

"Avem programe de subvenţii pentru tomate, pentru usturoi... Pe când un program pentru crap? Eu nu primesc nicio subvenţie, dar trebuie să plătesc către ABA Crişuri apa care intră în heleşteie din canalul colector, iar apoi apa care iese la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare. Anual, numai apa mă costă peste 400.000 de lei", spune patronul Pro Acva. 

Nici fondurile europene nu-i sunt de ajutor, deoarece, spre deosebire de proiectele din agricultură, pentru care finanţarea proprie este de cel mult 20%, în acvacultură se ridică la 50%. "Cu atâtea cheltuieli, nu am cum să concurez cu crapul din alte ţări, care ajunge în magazinele noastre la 10-11 lei kilogramul", zice fermierul. Preţul mic ale peştelui din alte ţări europene este uşor explicabil: acolo piscicultorii primesc atât subvenţii, cât şi despăgubiri.

Măsură de moment 

Convins că acvacultura îl va ruina, Nistor a decis să se reorienteze. Anul trecut, a cumpărat viţei şi vaci pentru carne din rasa Angus, iar acum creşte aproape 300 de vite pe lângă lacurile între timp golite de apă. Când vor ajunge la maturitate, are de gând să le vândă abatoarelor. "Trebuia să găsesc o soluţie, din moment ce acvacultura nu mai este profitabilă". În schimb, a vândut aproape toţi peştii deţinuţi şi, de anul trecut, nu i-a mai reprodus. "Mai avem câţiva, în bazinele de iernare, pentru că nu poţi scăpa de toţi chiar de pe-o zi pe alta". 

Totuşi, Nistor se fereşte să spună că închide ferma definitiv şi pretinde că deocamdată aplică asolamentul agropiscicol, tehnică conform căreia heleşteiele trebuie golite de apă şi cultivate cu cereale pentru creşterea randamentului piscicol. "Nu am schimbat destinaţia terenurilor pentru că nu am renunţat definitiv la creşterea peştilor, ci deocamdată am suspendat activitatea. Doi-trei ani vom cultiva cereale. Dacă se schimbă ceva în România, mă reapuc de peşti", zice Nistor. 

Închizi, dar nu oricum! 

Notificaţi chiar de Pro Acva că activitatea fermei piscicole a fost suspendată, comisarii Gărzii de Mediu Bihor au mers luna trecută în control la Cefa şi au constatat şi ei că heleşteiele au fost secate. Cum tehnologia piscicolă permite acest lucru, nu au ripostat. În schimb, cel mai probabil Pro Acva va fi amendată pentru că nu are autorizaţie de mediu pentru creşterea vitelor. "I-am comunicat proprietarului fermei că dacă doreşte să schimbe destinaţia terenurilor trebuie să o facă în condiţiile OUG 23/2008 privind pescuitul şi agricultura, care prevede că trebuie realizat un studiu de impact asupra mediului", zice comisarul şef Mihai Togor (foto).

Acest studiu de impact va trebui să scoată la iveală şi ce efecte va avea dispariţia fermei piscicole pentru Parcul Natural Cefa. Cel mai probabil, însă, fără heleşteiele pline cu peşti, multe din speciile de păsări îşi vor lua oricum zborul. "Păsările acvatice care cuibăreau la Cefa nu vor mai veni, este sigur. Cel mai probabil se vor opri în Ungaria, aproape de graniţa cu România, unde mai există heleşteie", zice Nagy Attila, ornitolog în cadrul asociaţiei Milvus, care a şi deţinut custodia Parcului Cefa.

Tăcere

Situaţia este analizată, de asemenea, şi de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, căreia Pro Acva i-a cerut avizul pentru creşterea bovinelor. "Vom face o vizită în teren şi vom lua o decizie", spune Ionuţ Raţ, şeful ANANP Bihor. 

BIHOREANUL a vrut să afle şi poziţia Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, dar inginerul responsabil pentru judeţul Bihor, Romulus Toiescu, a precizat că nu poate discuta fără acordul şefilor săi de la Bucureşti. 

Până la urmă, dacă statul nu ia măsuri pentru dezvoltarea acvaculturii, prea multe nici nu ar mai fi de spus...


DIN TATĂ-N FIU
Cefa, fermă cu istorie

Primul lac pentru creşterea peştilor a fost amenajat la Cefa în 1905, pe un hectar de teren deţinut de contele István Tisza, fost prim-ministru al Ungariei la începutul secolului XX. Apoi, acesta a cumpărat în zonă terenuri agricole slab productive, oferindu-le ţăranilor dispuşi să crească peşti. 

În al Doilea Război Mondial, pescăria a fost bombardată şi distrusă integral, astfel că a trebuit refăcută. Forma actuală a căpătat-o în anii 1984-1985, când s-au amenajat heleşteiele întinse pe 647 hectare. În total, ferma are 18 heleşteie pentru creşterea peştilor, 9 bazine de iernare, tot atâtea pentru păstrarea puieţilor şi 17 bazine de reproducere. 

Istoria recentă a fermei este strâns legată de cea a familiei Nistor. Prin firma Pro Acva, Nicolae Nistor, medic veterinar de profesie, a cumpărat complexul în 1991, după ce în perioada comunistă tatăl său a fost şeful fermei. 
Conform datelor Ministerului Finanţelor, în 2018 Pro Acva a avut o cifră de afaceri de 7,4 milioane lei, un profit de doar 213.000 lei şi datorii de aproape 15 milioane lei.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
7 Comentarii
Kormoran
Dubios cum cumpara pe persoana fizica el ferma in 1991,647 ha.Ca fiul lui tata,fost derector.Hai sa zicem ca a fost o afacere de familie,de nişa.A administrat-o omul 30 ani,mai bine mai rau, nu stim.Dar are dreptate ca statul nu sprijina acvacultura,mai mult,faca o rezervatie la doi pasi.Si culmea performantiei,vine garda de mediu si-i promite ceva amenzi.Aproape ca e de ris...traiasca bugetarii,viitorii proprietari de drept ai romaniei.
Postat 04 Martie 2020, 15:34 de excalibur
evazionist
A castigat licitatia fermei cu ajutorul coruptilor din PSD la pret de nimica.Cu dedicatie. A vandut pestele fara factura 30 de ani. A inchis drumurile taranilor catre terenurile lor. Este un om fara caracter,venit din Tulcea.Sa plece acolo. Ungaria nu inchide nici o ferma piscicola,desi au cormorani. Angusul se poate creste dar nu-i de capul lor,nici mediul si legea nu-i corecta. Togor un om de nimica din cap pana-n picioare.
Postat 04 Martie 2020, 14:48 de Boron
Crestere si dezvoltare
Tipic pentru Romania . Functionarul statului faulteaza economia tarii !
Postat 04 Martie 2020, 08:51 de GORON
Omul dorește ajutor de la stat
Nicolae Nistor , se poate descurca fara ajutor, în alte țări nu se dă subvenții cum cere el. A moștenit afacerea de tacso, dar el nu are habar de afaceri , el vrea doar bani, bere și manele. A funcționat 100 de ani , și el nu se știe descurcă. Pleca tati , nu te descurci, vine altul și face treabă, tu n-ai făcut nici investiții, asta e problema, lasă pe altul.
Postat 03 Martie 2020, 21:30 de Sandu2100
Nimic nou.
Înființată de imperialiști, reconstruită de comuniști și distrusă de democrați.
Postat 03 Martie 2020, 12:01 de oradeaveche
ceva nu se leaga
Daca ai experienta in piscicultura, nu ai facut calcule la achizitia "parcelei"? Nu inteleg cum de a functionat atatia ani si in ultimii 10 ani brusc nu mai merge. Treaba cu porcii e facuta intentionat sa nu mai vina vizitatori, te astepata porcu ' la intrare. Si pichetele au fost demontate. Statul foarte bine poate lua proprietatea inapoi pe motiv de interes national si sa-i dea inapoi banii platiti de actualul proprietar.
Postat 03 Martie 2020, 11:45 de Christa
atentie rechini!
Crescătoria de la Cefa nu a făcut-o eroul articolului cu tac-su, asa cum declară dânsul! În urmă cu 50 de ani lacurile erau pline ochi cu apa și cu pește, iar șeful era un piscicultor adus de partid să dezvolte ferma. Tot partidul i-a adus și pe actualii proprietari, dar se pare că aceștia sunt mai prădători decât cormoranii și chiar decât crocodilii! Au reușit să înhațe ferma, să șantajeze cu distrugerea ei și totul cu scopul de a mulge subvenții fără număr pentru ca ei să fie răsplătiți pentru că se joacă de-a pescuitul în ferma Cefa! Dacă nu pot crește pește într-un parc natural în care vin și alte animale ca să dea viață unui ecosistem vital pentru regiune și pentru sănătatea întregului mediu, atunci să-și ia vitele modificate genetic, să-și ia porcinele atât de dragi lui, să-și ia agoniseala făcută la negru in 30 de ani de evaziune și să lase natura să se refacă după ce a exploatat-o și a distrus-o în tot acest timp...Peștii și cormoranii își găsec echilibrul în absența prădătorului suprem: șmenarul cu șoric gros.
Postat 03 Martie 2020, 11:23 de decalog
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3983 RON
  • 1 EUR = 4.8421 RON
  • 1 HUF = 0.0139 RON