URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 27 OCTOMBRIE 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
În 25 octombrie anul Domnului 2000, a apărut primul număr din BIHOREANUL. Dacă Alexandre Dumas a avut strălucita idee să continue povestea nemuritoare a muschetarilor şi să ni-i arate după 20 de ani, hai să fac şi eu la fel, dar invers. Să vedeţi cum eram noi acum 20 de ani.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Da, s-au făcut 20 de ani de BIHOREANUL! Potrivit planurilor noastre de mai an, azi ar fi trebuit să sărbătorim "a la grande", să facem o mare sărbătoare din acest eveniment, o adevărată "Zi a BIHORENILOR", organizată în aer liber, poate la Cetatea Oradiei, deschisă tuturor... N-a fost să fie. În mijloc de toamnă, poate că vremea ne-ar fi îngăduit. Vremurile, însă, nu.
Zic şi eu
Adrian Cris
Nu ştiu ce şanse rămân, după ultima decizie a Curții Constituționale, ca alegerile legislative să fie la termen, aşa încât actualii parlamentari să nu-şi depăşească mandatele constituţionale. Deşi, potrivit Constituţiei, prelungirea acestora e posibilă doar în anumite condiţii (stare de război, de calamitate, de urgenţă) care, slavă Domnului, nu există, CCR a ajutat din nou PSD, dornic ca scrutinul, cu orice preţ, să aibă loc cât mai târziu.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Dintre toate mizeriile pe care ni le face pandemia asta blestemată, faptul că nu putem călători departe este printre cele mai rele. Nu pentru că ne lipsesc concediile de "afară", nu pentru că e musai să ne împrospătăm colecţia de fotografii din locuri exotice sau capitale celebre, nu pentru că nu ne place în România, ci din cauză că nu mai avem ocazia să vedem ce mai fac ceilalţi şi cum mai e pe la ei.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre rezultatul alegerilor locale?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Codul administrativ prevede ce drepturi și ce obligații au consilierii locali și județeni, primarul, viceprimarul și președintele consiliului județean. Iată care sunt acestea...
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În urma identificării unor cazuri de listerioză în Marea Britanie, este bine de ştiut că această afecţiune infecţioasă rară este transmisă de obicei la oameni prin consumul unor alimente contaminate cu Listeria (lapte insuficient pasteurizat, brânză şi alte produse lactate, carne insuficient preparată termic), sau, mai rar, prin contact direct cu alte persoane sau animale infectate. Listerioza afectează cel mai frecvent nou-născuţii, bătânii, gravidele şi persoanele cu un sistem imunitar scăzut.
16 Octombrie 2020, 14:45

Adina Popa, unul dintre specialiştii care pregătesc "înverzirea" Oradiei: "Avem sarcina de a oferi spaţii publice de calitate"

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

În următorii zece ani, Primăria Oradea îşi propune să amenajeze peste 30 de noi parcuri, multe dintre ele în zone deficitare la capitolul spaţii verzi. Unul dintre specialiştii care pregătesc aceste proiecte este Adina Popa, angajată în cadrul Biroului de Investiţii al Primăriei.

Licenţiată în Arhitectură Peisageră, specializare pe care a studiat-o la Iaşi, ea şi-a început cariera în 1996 în Primărie, în biroul de spaţii verzi. În 2009, a "emigrat" în mediul privat, atrasă de un proiect de investiţii în energie eoliană în cinci judeţe. Concomitent, şi-a continuat dezvoltarea, absolvind un masterat pe tema investiţiilor publice şi acreditându-se ca manager de proiecte şi expert în accesare de fonduri europene.

Anul trecut, Adina Popa a revenit în Primărie, provocată tocmai de multitudinea de proiecte pe care municipalitatea le dezvoltă. Acum, una dintre sarcinile pe care le are este să găsească soluţiile cele mai potrivite pentru ca Oradea să fie un oraş cu adevărat verde.

Parcuri centrale refăcute

- Aţi venit în Primărie din mediul privat. De ce? Care sunt sarcinile dvs.?

- M-am întors în Primărie cu dorinţa de a fructifica experienţa acumulată în mediul privat. Am fost atrasă de diversitatea şi complexitatea investiţiilor gestionate de municipalitate. La ora actuală, gestionez cu preponderenţă proiectele privind amenajarea de noi zone verzi, de agrement şi sport, şi reabilitarea vechilor parcuri.

- Înainte de pandemia de Covid-19, aţi prezentat, alături de viceprimarul Florin Birta, proiectele pentru modernizarea parcurilor 1 Decembrie şi Petőfi. Ce s-a ales de ele? 

- Pentru Parcul 1 Decembrie, suntem în curs de semnare a contractului pentru elaborarea studiului de fezabilitate, iar în cazul parcului Petőfi, studiul de fezabilitate se află în avizare la Direcţia de Cultură Bihor. În cazul ambelor proiecte, am încercat să ne concentrăm pe soluţii care să acopere nevoile de recreere ale unei palete cât mai largi de utilizatori. Parcul 1 Decembrie a rămas aşa cum l-am prezentat. În Petőfi, fiind un parc istoric, soluţia finală va depinde de Direcţie. 

- Unii orădeni spun că nu e locul unei piste de pumptrack într-un parc central, cum este 1 Decembrie. Cu ce argumente îi contraziceţi?

- În ultimii ani, s-a schimbat modul în care este folosit spaţiul urban, am constatat că sunt noi tendinţe. Eu cred în succesul acestui teren de pumptrack, am primit feedback pozitiv de la părinţi, adolescenţi, chiar şi de la propriii mei nepoţi. În parc rămâne o suprafaţă generoasă pentru relaxare.

Între plusuri şi minusuri

- Ce alte investiţii aţi mai pregătit în spaţiile verzi din oraş?

- În următorii ani, ne propunem să implementăm propunerile listate în programul "Oradea - Oraş Verde", o strategie cu peste 30 de proiecte de regenerare urbană distribuite în zonele deficitare şi investiţii de modernizare a parcurilor existente, cele două menţionate deja, plus Libertăţii şi Traian. 

- Această strategie prevede şi transformarea stadioanelor din oraş în parcuri. Este o soluţie bună?

- Nu se vor amenaja parcuri în sensul clasic, ci baze sportive cu spaţii verzi. De exemplu, la stadionul Motorul din zona Clujului, ne propunem amenajarea a încă trei terenuri de fotbal, cu vestiare şi parcare. Investiţia este deja cuprinsă în lista Companiei Naţionale de Investiţii.

- Dvs. cât de mulţumită sunteţi de parcurile din oraş? Ce credeţi că le lipseşte? 

- Oradea are parcuri multe şi frumoase. Noi, administraţia publică locală, avem sarcina de a oferi cetăţenilor un spaţiu public urban de calitate, nu numai prin asigurarea unor suprafeţe verzi suficiente, ci şi prin management şi lucrări de întreţinere corespunzătoare. Noi, locuitorii, avem obligaţia de a acorda grijă investiţiilor, de la păstrarea curăţeniei la exploatarea în bune condiţii. Ceea ce le lipseşte de multe ori parcurilor este un efort coroborat al tuturor părţilor interesate: administraţia publică, utilizatori, prestatori de servicii. De asemenea, lipsesc facilităţile de agrement şi sport, toalete ecologice moderne şi o strategie de întreţinere şi completare în fondul plantat existent, dat fiind faptul că o bună parte din arbori sunt sau urmează să intre în declin fiziologic.

- Problema toaletelor este una reclamată de mulţi orădeni. Ce soluţie propuneţi?

- În ultimul an, am încercat să ne orientăm spre toalete ecologice cu sistem de auto-curăţare şi dezinfectare la fiecare folosire. Două s-au amplasat deja în coridorul verde Barcăului. Urmează şi în parcurile existente. 

Arborii maturi, o prioritate

- Ce fel de specii de arbori şi flori recomandaţi pentru spaţiile publice din oraş?

- E foarte greu să fac o listă, întrucât există o varietate mare de material dendro-floricol şi sunt multe criterii de care trebuie să ţii cont în stabilirea unei compoziţii peisagistice. Poate ideal ar fi să introducem doar specii arboricole specifice zonei, din considerente legate de rezistenţa la boli şi exigenţele faţă de condiţiile de mediu. Sunt deschisă şi la varietăţi nu foarte pretenţioase, cu coronament bogat şi suprafaţa foliară mare, de exemplu Koelreuteria, Liquidambar, Liriodendron, cu condiţia să nu reprezinte specia predominantă. 

- O problemă des criticată este tăierea arborilor maturi pentru amenajări de parcuri. Nu credeţi că salvarea copacilor ar trebui să fie prioritară?

- În proiectele pe care eu le gestionez, salvarea fondului plantat valoros a fost o prioritate, dovadă fiind arborii maturi pe care i-am integrat în amenajările de pe străzile Ion Bogdan şi Veteranilor. Am eliminat doar exemplare crescute spontan sau aflate în declin fiziologic. În parcul pe care îl vom face în cartierul Tineretului, chiar am reconfigurat facilităţile, tocmai pentru a nu elimina arborii maturi. Aceeaşi abordare am avut-o în Parcul 1 Decembrie, când am trasat forma terenului de pumptrack.

- Primăria transformă mai multe terenuri degradate în coridoare verzi. Le-aţi descrie ca fiind proiecte reuşite?

- Un proiect este reuşit dacă a satisfăcut o cerinţă reală a locuitorilor pentru recreere, agrement şi sport. E suficient să faci o plimbare prin coridoarele verzi recent finalizate sau care se apropie de finalizare şi să observi că sunt folosite la capacitatea lor maximă.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
3 Comentarii
Să te întorci în cloaca de la primărie ...
... dintr-un domeniu (cel al energiei eoliene) care are nu numai un viitor fără limite dar care și asigură un câștig cu mult peste medie, e chiar ciudat.
Postat 17 Octombrie 2020, 09:41 de CrisDumi
Robert
Ce ai scris mai jos despre santul cetatii e o idee foarte buna, acolo este un spatiu foarte mare utilizat insuficient care poate fi astfel revitalizat. Cand ai idei ca aceasta nu pot decat sa fiu de acord cu tine.
Postat 16 Octombrie 2020, 22:18 de Neutryno
...........
Totuși poate șanțul cetății ar fi o locație mai potrivita pt acel pumptrack.
Postat 16 Octombrie 2020, 16:10 de Robert
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1224 RON
  • 1 EUR = 4.8731 RON
  • 1 HUF = 0.0134 RON