Curtea Constituțională a României a publicat joi, 26 februarie, motivarea deciziei prin care a declarat constituțional proiectul de lege care crește vârsta de pensionare a magistraților și reduce pensiile acestora, inițiat de Guvernul Bolojan.
Între altele, în argumentația sa, Curtea arată că „legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările care se produc în resursele economico-financiare”. Acesta este unul dintre motivele pentru care judecătorii constituționali au considerat că proiectul privind pensiile magistraților respectă Constituția, scrie Digi24.ro.
CCR subliniază, în același timp, că „este la aprecierea legiuitorului să prevadă condițiile și criteriile necesar a fi îndeplinite pentru a beneficia de o anumită categorie de pensie sau alta”, cu condiția expresă „de a nu încălca exigențele constituționale”.
Pe de altă parte, Curtea atrage atenția asupra specificului statutului magistraților, arătând că acesta trebuie să le garanteze o pensie „cât mai apropiat posibil” de ultimul salariu încasat, arată sursa citată.
Totuși, judecătorii constituționali precizează că nu intră în atribuțiile lor stabilirea valorii concrete a pensiei.
De asemenea, CCR reține că proiectul de lege stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general, aplicabil în sistemul de justiție, mecanism care este în acord cu jurisprudența anterioară a Curții în materie.
G4Media.ro scrie că instanța de contencios constituțional „a respins, pe rând, toate criticile formulate la lege de către Înalta Curte de Casație și Justiție, atât cele extrinseci (care priveau modalitatea de legiferare), cât și pe cele intrinseci (privitoare la conținut)”.
În ceea ce privește faptul că legea a fost adoptată prin angajarea răspunderii guvernului, de exemplu, CCR a reținut că „aspectele învederate în expunerea de motive întrunesc elementele necesare calificării lor ca fiind o situație urgentă care impune adoptarea măsurilor conținute în legea criticată”.
„Decizia Guvernului de a-și angaja răspunderea reprezintă o măsură luată in extremis, având în vedere deficitul bugetului general consolidat. Reglementările adoptate reprezintă un răspuns energic și necesar la situația financiar-bugetară a statului. Rezultă, de asemenea, că se impunea adoptarea unor asemenea măsuri cu maximă celeritate în condițiile în care apelarea la procedura generală de legiferare ar fi însemnat o prelungire în timp a crizei financiar-bugetare a statului și adâncirea deficitului public”, notează, între altele, judecătorii CCR.
Motivarea este publică, putând fi consultată atât în documentul de mai jos, cât și pe site-ul CCR.
Digi 24 precizează că argumentele Curții pot fi găsite începând de la pagina 21. Între paginile 33 și 34 se regăsește opinia concurentă formulată de judecătorii constituționali Mihaela Ciochină, Asztalos Csaba-Ferenc și Mihai Busuioc, iar între paginile 34 și 38 poate fi citită opinia separată a judecătorilor Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, care s-au opus proiectului privind pensiile magistraților.
Așa cum BIHOREANUL a mai scris, CCR a decis că legea pensiilor magistraților este constituțională pe 18 februarie, după tergiversări și cinci amânări, iar în următoarea etapă va ajunge la președintele Nicușor Dan pentru promulgare.
Președinții celor 16 Curți de Apel din România, inlcusiv din Oradea, i-au solicitat, însă, președintelui să ceară Parlamentului reexaminarea legii.
După cum se știe, premierul Ilie Bolojan a atras atenția în repetate rânduri că amânarea pronunțării CCR are consecințe negative.
De altfel, la începutul lunii februarie, premierul a și transmis CCR o scrisoare oficială în care avertizează asupra riscului major ca România să piardă 231 de milioane de euro din fondurile PNRR, în cazul în care instanța constituțională va amâna din nou pronunțarea unei decizii privind reforma pensiilor magistraților.
Primul proiect de reformă a pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional în octombrie, pe motive procedurale, după o sesizare depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție. Ulterior, Guvernul a retrimis proiectul, care prevede, între altele, creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.