Curtea Constituțională a României a transmis miercuri după-amiază comunicatul prin care își motivează decizia de a respinge obiecția de neconstituționalitate formulată împotriva legii privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților, care prevede creșterea vârstei de pensionare și reducerea cuantumului acestor pensii.
Urgența și necesitatea, justificate
Prin Decizia nr. 153 din 18 februarie 2026, Curtea a respins, cu majoritate de voturi, sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că legea este constituțională atât în ansamblul său, cât și în ceea ce privește articolele criticate punctual.
Judecătorii constituționali au stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea cu respectarea art. 114 din Constituție. Curtea arată că actul normativ reglementează „un domeniu omogen de relații sociale”, având un obiect și un scop unitar – reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției.
De asemenea, CCR reține că urgența și necesitatea adoptării legii au fost justificate prin nevoia de a evita accentuarea dezechilibrului bugetar, precum și prin obligațiile asumate de statul român în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.
Pe fond, Curtea a constatat că legea instituie un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între vechimea în funcție și vârsta de pensionare. Acest sistem de tranziție nu încalcă prevederile constituționale și este în concordanță cu jurisprudența anterioară a CCR.
CCR nu poate stabili valoarea pensiilor
Judecătorii constituționali au mai stabilit că eliminarea actualizării pensiilor de serviciu în raport cu indemnizațiile brute ale magistraților în activitate nu contravine Constituției, fiind în acord cu Decizia CCR nr. 467/2023.
În ceea ce privește reducerea cuantumului pensiilor de serviciu, Curtea a subliniat că nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a pensiei, nici procentul aplicat bazei de calcul, acestea intrând în atribuțiile legiuitorului. În consecință, dispozițiile criticate nu încalcă Constituția prin raportare la deciziile anterioare invocate.
Totodată, CCR a respins ca inadmisibile solicitările privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare.
Decizia Curții Constituționale este definitivă și general obligatorie, iar motivarea completă va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. Comunicarea transmisă miercuri mass-media are caracter neoficial și nu angajează răspunderea Curții.
Premierul Ilie Bolojan a salutat decizia judecătorilor CCR, spunând că este „un pas esențial spre corectarea inechităților”.
Lia Savonea: „Vom apăra independența justiției”
După decizia CCR, Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, a transmis pentru G4Media.ro și Digi24.ro că ÎCCJ „va utiliza toate mijloacele legale și instituționale pentru a apăra independența justiției”.
„Înalta Curte de Casație și Justiție a epuizat, în plan intern, procedurile legale pentru apărarea independenței magistraților. Eroziunea gravă în planul protecției constituționale nu poate rămâne fără reacție. Independența justiției rămâne preocuparea de căpătâi, iar ICCJ va utiliza toate mijloacele legale și instituționale pentru a o apăra, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente”, a precizat Lia Savonea pentru sursele citate.
Jurnaliștii de la G4Media.ro scriu că nu este clar la ce instituții europene se referă Lia Savonea, dat fiind că CCR a refuzat să accepte cererea sa de sesizare a Curții de Justiție a UE (CJUE).
CSM: „Efecte grave”
De asemenea, într-un comunicat de presă, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis că proiectul de lege va produce „efecte grave” asupra funcţionării sistemului judiciar, potrivit Investigatoria.ro.
„Acest nou cadru legislativ va produce efecte grave asupra funcţionării sistemului judiciar. Creşterea din nou a vârstei de pensionare a magistraţilor şi eliminarea pensiei de serviciu nu doar că riscă să genereze plecări din sistemul judiciar, ci transformă profesia de magistrat într-una neatractivă pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului.
Deficitul mare de magistraţi, numărul de patru ori mai mare decât media europeană al dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor şi imposibilitatea de recrutare de personal au fost în mod constant aduse în atenția publică, fiind ignorate de celelalte puteri în stat, singura preocupare manifestată în acest sens fiind aceea a afectării statutului magistratului”, arată sursa citată.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.