Procurorii DNA au descins, joi, în 50 de percheziţii imobiliare, dintre care două la instituţii publice - Casa Naţională de Asigurări de Sănătătate şi la CAS Bucureşti - într-un dosar cu un prejudiciu de milioane de euro.
Conform unui comunicat, anchetatorii au vizat infracţiuni de corupţie şi asimilate infracţiunilor de corupţie, săvârşite în perioada 2016- august 2017.
Potrivit Digi 24, sunt investigate presupuse cheltuieli ilegale de fonduri de către funcţionari CNAS, iar între cei vizaţi se numără şi şeful Casei Naţionale de Sănătate, Marian Burcea.
Anchetatorii ar fi descoperit decontări de îngrijire la domiciliu pentru pacienţi fictivi, fiind vorba despre sute de astfel de dosare, care acum sunt luate la puricat. Mai grav este că pacienţii care chiar aveau nevoie erau ignoraţi şi aveau "întâietate" pacienţii fictivi, arată sursa citată.
Digi24.ro scrie că nu mai puţin de 3 milioane de euro, bani care ar fi trebuit investiţi în îngrijirea bolnavilor, s-au transformat în câştig ilegal pentru funcţionari ai Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti şi pentru reprezentanţii unor societăţi comerciale.
Potrivit anchetatorilor, au existat numeroase situaţii în care prioritate la aprobare şi decontare au avut dosarele medicale cu pacienţi fictivi, în timp ce solicitările pacienţilor asiguraţi care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu erau refuzate. Pentru evitarea depistării fraudelor, se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse şi şterse date din sistemul informatic unic integrat al CNAS prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate.
În total aproximativ 7 milioane de euro ar fi fost decontate ilegal. De altfel, tocmai această ipoteză îl vizează pe preşedintele CNAS, Marian Burcea, numit la conducerea instituţiei în martie 2017.
Potrivit procurorilor, funcţionari din cadrul CNAS şi ai CASMB, inclusiv funcţionari cu atribuţii de control, ar fi pretins foloase materiale de la reprezentanta unei societăţi care oferea asistenţă medicală la domiciliu, în schimbul renunţării la efectuarea activităţii de control la societatea respectivă.
Surse judiciare mai spun că, în contextul unui control al Curţii de Conturi, persoane din sistemul asigurărilor de sănătate au acţionat în aşa fel încât să împiedice aflarea situaţiei reale cu privire la decontarea anumitor medicamente în favoarea unor pacienţi fictivi.
Astfel, medicamente în valoare de 33.000.000 de lei au fost decontate prin întocmirea frauduloasă a unor documente medicale de natură să creeze impresia că neregulile constatate de Curtea de Conturi se încadrau într-o excepţie prevăzută în anumite norme ce ar fi fost elaborate de CNAS.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.