2020

Ca un glonţ pe la ureche a trecut 2019. Numai prezenţa mare la alegerile europarlamentare şi la referendumul pentru justiţie a făcut posibilă, cred eu, încarcerarea lui Liviu Dragnea şi stoparea, momentan, a agresiunilor PSD împotriva libertăţilor şi buzunarelor românilor.

Decisiv, însă, va fi abia 20-20, cum ar fi spus neruşinata Dăncilă. Dacă 2020 va însemna ieşirea din năclăire sau nu, asta depinde de felul în care vor răspunde tot cetăţenii la cele două mari provocări ce urmează: localele din vară şi parlamentarele din toamnă.

Deocamdată, PSD îşi linge rănile şi se pregăteşte de un nou congres la finele lunii viitoare. În cap cu Marcel Ciolacu, baronimea aspiră la o rebranduire (se vorbeşte de o nouă schimbare a denumirii, după seria PCR-FSN-FDSN-PDSR-PSD), care să îngroape tradiţionala urare suedeză. Concomitent, caută o conducere "colectivă" (marota dintotdeauna a partidelor de tip comunist, dominate însă mereu de un Tătuc preocupat să-şi elimine rivalii), şi un candidat apt să păstreze Primăria Capitalei. Aproape sigur aceeaşi Firea care, deşi a dus Bucureştii în anii ’80, a rămas la fel de bună de gură ca-n vremea când era vedetă TV. Cum încă nu e clar dacă se va reveni la alegerea primarilor în două tururi, depinde dacă PNL, USR, PLUS şi PMP se vor înţelege asupra unui candidat comun apt să recupereze nava-amiral a administraţiei româneşti din mâinile piraţilor, pentru a crea premisele unei victorii la parlamentare.

De inteligenţa reprezentanţilor PNL şi USR-PLUS atârnă şi soarta Oradiei, şi cea a judeţului Bihor. Deocamdată, liberalii au un primar de succes şi o majoritate sigură în municipiu, dar nu se ştie dacă Ilie Bolojan va candida pentru încă un mandat. Sunt zvonuri, încă de vara trecută, că ar vrea să cureţe grajdurile lui Augias la Consiliul Judeţean.

Habar nu am cât ţine edilul Oradiei la şefia CJ acum (în decembrie a declarat că aceste structuri ar trebui desfiinţate), dar dacă va candida totuşi la judeţ deschide o competiţie totală. În primul rând, pentru Primărie, unde stau la colţ şi PSD (mereu jinduind după ce nu va putea obţine niciodată), şi USR (fără personalităţi apte să conducă un oraş, dar cu candidaţi suficient de zgomotoşi pentru a-i încurca pe alţii), şi UDMR (gata permanent să speculeze slăbiciunea oricărui câştigător la mustaţă). Asta nemaivorbind că nici măcar în PNL nu-i clar dacă ar fi mai bun de primar vicele Mircea Mălan sau vicele Florin Birta. În al doilea rând, la CJ, unde ALDE nu va mai obţine niciun mandat, dar PSD şi UDMR vor ţine cu dinţii de poziţiile obţinute în 2016, iar USR va încerca, la fel ca la municipiu, să muşte cât mai mult din voturile de dreapta, fără a şti ce să facă apoi cu ele (în afară de, bineînţeles, dezbateri).

Se anunţă, deci, un an complicat din punct de vedere politic. Electoratul a semnalizat că s-a săturat de înapoiere/stagnare, dar tot de politicieni depinde dacă va tropăi pe loc sau va avansa, îngăduită-mi fie tautologia, înainte.