Ecologiştii orădeni cer Primăriei şi ABA Crişuri consultări publice pentru protejarea Crişului Repede

Printr-o scrisoare deschisă transmisă duminică presei, ecologiştii orădeni cer conducerii Primăriei Oradea şi Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, organizarea de consultări publice pentru dezvoltarea unui concept de management al cursului Crişului Repede care să protejeze cursul de apă.

Cu participarea cetăţenilor...

Scrisoarea deschisă adresată Direcţiei Tehnice a Primăriei, care gestionează problemele de mediu pe raza oraşului, a fost destinată „spre ştiinţă" şi primarului Florin Birta, city-manager-ului Mihai Jurca şi directorului ABA Crişuri, Ionel Avrigeanu.

"Trebuie dezvoltat un concept de management al acestui curs de apă, adaptat la nevoile secolului XXI, care să răspundă celor mai importante nevoi ale comunităţii orădene, şi care să fie elaborat într-o manieră transparentă şi participativă, implicând societatea civilă şi cetăţenii interesaţi", au transmis ecologiştii.

Petenţii, care şi-au manifestat disponibilitatea de a sprijini un astfel de demers, cer de pe acum ca planul să fie urmat de măsuri concrete.

"Acest concept ar trebui transpus într-un plan de amenajare a teritoriului, aprobat prin intermediul unei Hotărâri de Consiliu Local, susţinut de un plan de acţiuni şi de un buget aferent, care apoi să fie implementat în următorii ani, de diverse instituţii şi actori locali relevanţi", au transmis ecologiştii.

"Fără viziune"

Scrisoarea deschisă a fost asumată de organizaţiile non-guvernamentale Centrul Regional de Supraveghere Ecologică Bihor, Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor, Aqua Crisius, Fundaţia pentru Cultură şi Educaţie Ecologică ECOTOP, Fundaţia Life Tineret şi Asociaţia Learning Communities.

Semnatarii au acuzat autorităţile locale de intervenţii "haotice" şi "fără viziune" în amenajarea Crişului Repede.

"Nici Primăria şi nici Administraţia Bazinală de Apă Crişuri nu au privit acest curs de apă ca un tot unitar, ca un organism viu şi integrat. Dovadă stau intervenţiile haotice atât din punct de vedere urbanistic, cât şi de mediu sau de regularizare a malurilor lui, care s-au subsumat doar unor principii declarat utilitariste şi fară o viziune pe termen lung", au transmis exponenţii societăţii civile.

De analizat: pista pentru biciclete...

Ecologiştii au arătat că astăzi există zone întregi în care malul cursului de apă a fost complet antropizat, acesta fiind păstrat în stare naturală pe porţiuni reduse care trebuie protejate.

"Planificarea unei piste de biciclete sau a unei alei de promenadă pe malul drept, între Podul Dacia şi Podul Ferdinand, într-o zonă bine conservată din punct de vedere natural, deşi este prezentată ca fiind infrastructură necesară şi care promovează transportul durabil, ar antropiza şi acest ultim petec de natură din centrul oraşului", au exemplificat ecologiştii.

Semnatarii scrisorii au cerut municipalităţii şi ABA Crişuri reanalizarea proiectului pistei pentru biciclete pe sectorul menţionat şi s-au declarat dispuşi să se implice pentru identificarea celei mai bune soluţii.