Zgândăriţi la pensii, magistraţii reacţionează: Judecătorii Curţii de Apel Oradea cer „stabilitate”

Un număr de 5 judecători de la Curtea de Apel Oradea au decizia de pensionare în buzunar, însă nu au pus-o în plată, continuându-şi activitatea. Alţi 4 vor avea anul viitor vechimea pentru a ieşi din sistem.

„O eventuală schimbare a condițiilor de pensionare i-ar determina pe colegi să plece intempestiv, şi ar lăsa instanţa cu o treime din posturi neocupate. Un astfel de deficit de personal s-ar răsfrânge implicit asupra dosarelor aflate în lucru”, a explicat, pentru BIHOREANUL, purtătorul de cuvânt al instanţei, judecătoarea Claudia Rus, după Adunarea Generală a judecătorilor Curţii de marţi, unde au dezbătut un subiect fierbinte aflat în atenţia publică: modificarea condiţiilor de acordare a pensiilor de serviciu în sistemul judiciar.

Val de pensionări

Joi, 3 noiembrie, Secţia de judecători din Consiliul Superior al Magistraturii ia în discuţie 65 de solicitări de pensionare, printre care şi pe cea a judecătoarei Cristina Ţoţa, de la Judecătoria Oradea.

La începutul lunii octombrie, s-a pensionat judecătoarea Varga Iren de la Tribunalul Bihor, Ancuţa Gavrilă, fosta preşedintă a Judecătoriei Beiuş, şi Laura Soane, promovată anul trecut la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar cu câteva luni mai devreme s-au retras judecătoarele Ioana Tătar, Adela Condrovici, Felicia Toader şi Daniela Sotoc de la Curtea de Apel Oradea.

Pensionări au fost şi în rândul procurorilor. În acest an, au plecat din sistem procurorul Victor Nicolae Liloiu de la DNA Oradea, Adrian Sferle și Tiberiu Sigheartău de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, fostul prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, Gligor Sabău, dar şi fosta şefă a Parchetului Beiuş, Alina Bodin.

Cu toţii au avut peste 25 ani de vechime, iar în prezent legea e astfel făcută încât un magistrat câştigă mai mult ca pensionar decât dacă ar continua să muncească. Aşa că nu e de mirare că au plecat...

Europa nu vrea „speciali”

Valul de pensionări din acest an a fost declanşat de faptul că Guvernul şi-a asumat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă că, până la sfârşitul lunii decembrie 2022, va finaliza cadrul legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale - indemnizatiile/pensiile de serviciu, inclusiv pensiile militare - pentru corectarea inechităţilor dintre beneficiarii acestor categorii și cei din sistemul public de pensii. În caz contrar, România riscă să piardă cele 29 miliarde de euro acordate de Uniunea Europeană prin PNRR.  

În esenţă, potrivit recomandărilor făcute de Banca Mondială şi Comisia Europeană, toate pensiile trebuie să țină cont de contributivitate, să aibă un stagiu minim de plată și nu mai pot să depășească venitul din timpul serviciului. De asemenea, aceleași recomandări prevăd creşterea treptată a vechimii în activitate, de la 25 ani, cât este acum, până la 30 de ani, dar şi vârsta minimă de pensionare, până la 60 de ani la femei / 65 de ani la bărbați. Totodată, beneficiul pentru cei cu „vechime completă în muncă” va fi redus treptat de la 80% la 65% din salariul brut, iar pensia netă inițială să nu poată depăși 100% din salariul net al persoanei în anul pensionării.

Modificarea legislaţiei ar duce implicit şi la pierderea unor privilegii care nu sunt deloc de neglijat. Media pensiei încasate de magistrați din România este de 19.221 lei, în timp ce pensia medie la nivel național se ridică abia la 1.931 lei.

Ca atare, judecătorii s-au mobilizat, convocând pentru aceste zile Adunări generale, iar în Bihor primii care s-au pronunţat public legat de problemă au fost magistraţii Curţii de Apel Oradea.

Pentru pensii, înainte

În finalul discuţiilor, judecătorii au ajuns la o concluzie unanimă, previzibilă: legislaţia referitoare la pensiile lor să rămână neschimbată pentru magistraţii în funcţie, să aibă „caracter gradual, etapizat” şi să fie corelată cu „ritmul de îmbunătățire a condițiilor de muncă”. 

În consecință, Adunarea generală a hotărât să solicite celorlalte puteri ale statului să respecte statutul constituțional al judecătorilor și să își asume principiile stabilității și previzibilității acestui statut, dar şi principiul cooperării loiale între puterile statului. Adică "orice demers legislativ privind modificarea condițiilor de acordare a pensiilor de serviciu ale judecătorilor să fie făcut cu consultarea reală și efectivă a sistemului judiciar, evitând afectarea statutului judecătorilor în funcție prin măsuri intempestive și populiste care ar afecta grav echilibrul sistemului judiciar și garanțiile de independență ale acestuia".

Pe româneşte, dacă e să fie schimări, să fie aplicate pentru generaţiile următoare de magistraţi care vor intra în sistem. Altminteri, „afectează în mod direct cariera magistratului, agravează situația resurselor umane prin creșterea presiunii și încărcăturii psihice a acestei funcții cu un efect final negativ asupra calității actului de justiție, în detrimentul cetățeanului”.

„Funcţia de magistrat vine cu o serie de restricţii şi incompatibilităţi pe care ţi le asumi la intrarea în sistem. De aceea, este important ca şi condițiile de încetare a funcției să rămână constante pe parcursul carierei”, a explicat judecătoarea Claudia Rus.

Pentru următoarele zile, au fost convocate şi Adunările Generale la nivelul tribunalelor și judecătoriilor din circumscripția Curții de Apel Oradea, punctele de vedere urmând să fie transmise, apoi, Consiliului Superior al Magistraturii.

Până atunci, magistraţii care au vechimea necesară se grăbesc să-şi obţină deciziile de pensionare în condiţiile în care, odată emise, acestea pot fi oricând puse în plată şi nu sunt afectate de schimbarea legii. La fel cum nu sunt afectaţi nici foştii lor colegi, care au ales să iasă din sistem, deoarece Constituţia interzice „ca un drept sau o libertate să fie desfiinţate”.

Grefierii ameninţă cu greve

Între timp, și Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial a anunţat ample acţiuni de protest în cazul în care pensiile lor vor suferi modificări şi au solicitat Guvernului să acorde întâi prioritate creşterii speranţei de viaţă şi apoi recomandărilor primite de la experţi ai Băncii Mondiale pentru atingerea jaloanelor din PNRR.

Într-un comunicat de presă, citat de News.ro, sindicaliştii au arătat că grefierii beneficiază de dreptul la pensie de serviciu, reglementat prin lege, care impune îndeplinirea cumulativă a unei condiţii de vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate şi împlinirea vârstei de 60 de ani, „cerinţe care nu sunt impuse niciunei alte categorii de personal care beneficiază de pensie de serviciu”.

Potrivit informării, pensia medie a unui grefier este de 4.839 lei, din care 2.474 lei este pe contributivitate, iar 2.655 lei este suportată din bugetul de stat.